Andra-Dina Pană
Europenizarea în media transnaţionale
Editura Tritonic
Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoţită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spaţiu al noii entităţi teritoriale. O analiză a acestui proces cuprinde lucrarea Europenizarea în media transnaţionale de Andra-Dina Pană.
„Lucrarea Europenizarea în media transnaţionale elaborată de către doamna Andra-Dina Pană tratează o temă de actualitate: europenizarea societăţii în spaţiul Uniunii Europene.” – e de părere Constantin Schifirneţ pe coperta a patra. Autoarea identifică direcţiile principale de studiu ale unei tematici insuficient cercetate, asumându-şi un demers nu lipsit de dificultăţi şi de aceea apreciem lucrarea sa ca o contribuţie la studiul unei probleme relevantă ştiinţific. Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoţită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spaţiu al noii entităţi teritoriale. Analiza europenizării cuprinde cel puţin trei paliere: ce este, cum se produce şi de ce are loc europenizarea. Transformarea structurilor sociale şi instituţionale din statele Uniunii Europene se produce prin acţiunea instituţiilor comunităţii europene asupra politicilor şi deciziilor interne ale actorilor principali, şi, din acest motiv, europenizarea se derulează concomitent cu adâncirea interdependenţelor dintre statele europene. Există o diferenţă între integrarea europeană şi europenizare. Integrarea este actul de întărire a influenţei şi puterii decizionale a comunităţii europene asupra instituţiilor locale, suveranitatea fiind transmisă de la nivel naţional la nivel european. Europenizarea înseamnă modificări esenţiale în politicile naţionale şi în cadrul instituţional intern ca urmare a impulsurilor primite din partea instituţiilor comunităţii europene. Europenizarea este un proces complex şi îndelungat, mai ales într-o ţară ca România care a cunoscut, într-un interval destul de scurt, multe tranziţii, nici una încheiată. România se confruntă cu probleme de integrare şi de europenizare necunoscute, cărora trebuie să le dea răspuns conform cu cerinţele noii poziţii de membră a Uniunii Europene şi situaţiilor concrete din comunitatea autohtonă.”
Autoarea cercetează europenizarea în media transnaţionale pornind de la realitatea transnaţionalismului ca fenomen distinct în lumea contemporană. Studiul rolului mass-media are o dublă perspectivă: teoretică (construirea modelului dual al europenizării şi definirea conceptului de mediaculturaţie europeană) şi empirică (cercetarea construcţiei mediatice a Uniunii Europene).
Autoarea consideră utilă, pentru înţelegerea cadrului de funcţionare a mass-media, cercetarea relaţiei europenizării cu sfera publică europeană. Sunt examinate şase modele ale sferei publice europene identificate în literatura pe această temă: 1. modelul habermasian; 2. modelul sferei publice europene ca interconectare prin media a sferelor publice naţionale; 3. modelul europenizării sferelor publice naţionale prin crearea publicului transnaţional; 4. modelul celor trei piloni; 5. modelul publicurilor; 6. modelul supranaţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
