Ziarul de Duminică

MEMORIA CARTII POSTALE / Povestea mormântului Eroului Necunoscut

MEMORIA CARTII POSTALE / Povestea mormântului Eroului Necunoscut
19.02.2009, 16:23 238

 
 In 1923, pe baza Legii pentru cinstirea eroilor cazuti adoptata in 1920, s-a decis ca de ziua Inaltarii Domnului, devenita Ziua Eroilor, sa fie inmormântate la Bucuresti, in Parcul Carol, ramasitele unui militar român necunoscut, care sa simbolizeze sacrificiul tuturor celor ce s-au jertfit pentru infapturea unitatii nationale.
 
Desemnarea Eroului Necunoscut a realizat-o la 14 mai 1923 elevul de 12 ani orfan de razboi Amilcar Sandulescu, care, rostind cuvintele "Acesta este tatal meu!", a aratat spre unul dintre cele zece sicrie identice in care se gaseau osemintele a zece eroi necunoscuti. Apoi, pe 17 mai 1923, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut, insotit pe jos de regele Ferdinand si regina Maria, a fost transportat in Parcul Carol, unde, in cadrul unui ceremonial militar si religios, a avut loc inhumarea.
In decembrie 1958, pentru a deschide drum mausoleului comunist din Parcul Carol, rebotezat Libertatii, generalul agent sovietic Emil Bodnaras, aflat in functia de ministru al apararii nationale, a decis transferarea osemintelor Eroului Necunoscut la Marasesti, in fata Mausoleului Eroilor. Intr-un prim mare ceremonial militar si religios postdecembrist, in zilele de 24-25 octombrie 1991, osemintele Eroului Necunoscut au fost readuse la Bucuresti si reinhumate in Parcul Carol. De atunci, annual, la Mormântul Eroului Necunoscut se desfasoara ceremonii de depunere a unor coroane de flori din partea oficialitatilor militare si civile ale statului.
Aceasta ar fi pe scurt povestea unui simbol care este venerat de aproape toate natiunile. Lui i se adauga cimitirele si osuarele, monumentele militare ce adapostesc osemintele celor cazuti pe fronturile diferitelor razboaie. Imaginea Mormântului Eroului Necunoscut din Parcul Carol, cu sau fara straja militara, din timpul sau din afara unor ceremonii militare, a fost subiectul a numeroase carti postale interbelice cu fotografii in sepia. Nimic spectaculos in toate acestea. Doar prezenta imaginii acelui simbol caruia i se datora in mare masura România Mare, asa cum a fost ea in granitele dintre 1919 si 1940.
Forta acestui simbol a fost demonstrata tocmai prin gestul comunistilor de a-l indeparta din locul sau, deoarece era incompatibil cu propriul lor mausoleu ateu de sorginte straina. In plus, acea cruce si acea placa de marmora cu motive brâncovenesti, amintea de o Românie pe care tot ei, comunistii incercasera sa o stearga la propiu si la figurat.
 
    

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO