MISTERELE CUVINTELOR / Consum (fara sa cuget), deci exist…

21 iul 2009 Autor: Alexandru Ciolan

MISTERELE CUVINTELOR / Consum (fara sa cuget), deci exist…

Vezi galeria foto 1. Cumpar, deci exist; 2. Ralph Nader (n. 1934), vârf de lance al apararii drepturilor consumatorului in anii 60; 3. Ziua Fara Cumparaturi; 4. Cumperi acum, platesti cand poti

Dintre dictionarele curente ale limbii romane, nici unul nu consemneaza „consumismul", iar „consumerism" apare doar in MDN (Marele Dictionar de Neologisme), cu un sens inexistent in romana: „miscare de mase care isi propune apararea intereselor consumatorului fata de abuzurile specifice societatii de consum".

Miscarea cu pricina, daca si atat cat exista in tara noastra, poarta insa numele de „protectia consumatorului". Avem chiar o institutie a statului care vegheaza neobosit sa nu ni se incalce drepturile si sa nu se profite de buna noastra credinta de cumparatori: Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului. In lipsa unei miscari, a unor asociatii de autoaparare („Miscarea consumerista este una fireasca in economia de piata. La noi nu exista, dar este in curs de formare…", Ev.z. 18.05.03), am pus o autoritate care, ca orice autoritate a statului nostru, aduce mai degraba a strabunic nevolnic decat a tata grijuliu.
Englezul „consumerism" (de la „consumer" – „consumator") are trei sensuri: cel mai vechi, cu o prima atestare spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, este cel de „protectia consumatorului" (cu care a intrat si in franceza, si in spaniola, si in italiana, si in portugheza – dar nu in romana! – pe la inceputul anilor '70, cand miscarea consumerista a luat avant pe ambele tarmuri ale Atlanticului); al doilea, datand de pe la inceputul anilor '60, este cel din economie, de „politica de incurajare a consumului", iar cel mai recent, nascut prin anii '90 (intrat ca atare in romana, dar pentru care italiana si spaniola l-au creat, cu mijloace proprii, pe „consumismo", iar romana, pe „consumism") este cel negativ, de „consum exagerat si inutil de bunuri si servicii".
Pentru dubletul actual „consumism"/„consumerism" trimitem la doua excelente articole din „Romania literara" ale doamnei Rodica Zafiu, fin observator al evolutiilor din romana actuala: primul poate fi gasit in numarul 35/2002, iar cel de-al doilea in numarul 29/2007 (la ambele se poate ajunge usor accesandu-se site-ul revistei).
In ce ne priveste, vom sublinia doar inexistenta in romana a sensului originar, din engleza, al lui „consumerism", ca miscare a consumatorilor (avem insa adjectivul derivat: „consumatorist") si frecventa mai redusa a lui „consumism", poate si din cauza ca multe texte din presa romaneasca, semnate fara jena de jurnalistii nostri consumisti, sunt, de fapt, traduceri din engleza sau prelucrari ale unor articole scrise in engleza.
Pornind de la exemple culese din presa ultimilor ani, sa incercam sa sistematizam sensurile actuale ale lui consumism/consumerism (folosite indistinct in romana), unele dintre ele fiind dezvoltari indigene, dovada (daca mai era nevoie) a tristei actualitati a materialismului postmodern surprinsa de aceste cuvinte-pecete:
1. Politica de incurajare a consumului ca motor al dezvoltarii: „Promovand consumerismul ca panaceu, stilul de viata excentric, cheltuielile frivole, americanii nu fac altceva decat sa isi slabeasca spiritul, crede Soljenitin" (Cotid. 27.XI.08).
2. Consum excesiv:
„Pe blogul meu fac uneori liste cu cartile pe care le cumpar. Uneori capat critici dure pentru consumism" (Dil. 27.III.09).
3. Tentatia irezistibila de a consuma:
„Destinul pestelui sa fie pacalit de o momeala si prins in carligul consumismului general putem spune ca este o imagine a Romaniei in comunitatea europeana" (Cotid. 10.II.09).
4. Consum de produse de proasta calitate:
„Manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brasov 26.VII.01, citat de R. Zafiu in R. lit. 35/02).
5. Societate de consum, societate a abundentei:
„De la comunism la consumism, drumul este presarat cu victime: ale ideologiei totalitare, mai intai, ale economiei de piata, ulterior" (Z. de Dum. 24.X.08).
6. Studiul tendintelor in consum:
„Kozak Gyula, specialist in consumerism, crede ca mentionarea continutului unui produs alimentar in spoturile tv nu va schimba cu nimic modul in care autohtonii aleg cumparaturile" (Cotid. 18.I.07).
Sa incheiem consemnand substantivizarea adjectivelor „consumerist"/„consumist", care il desemneaza pe consumatorul (cumparatorul) lipsit de vointa si de discernamant, biet pacatos care nu se poate impotrivi ispitei sau sarman robotel cu reflexele conditionate:
„Mersul cu familia la Mall sau Cora sau Selgros etc. face din copil un viitor consumerist" (Dilema, 23.XII.05).
Consum fara sa cuget, deci exist…
 
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
 
 

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti. 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2009

 
Cuvinte cheie:
MDN
, sens
, dictionare
, consumism
, consumerism
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide