MISTERELE CUVINTELOR/ E lung Pământul – ba e lat…

14 apr 2010 Autor: Alexandru Ciolan

Adjectivul global cu sensul "total" (a se vedea, de pildă, venit global), singurul consemnat in dicţionarele româneşti, a venit din franceză odată cu detaşamentele de neologisme latino-romanice care au pus umărul la ceea ce s-a numit occidentalizarea limbii noastre.
Sub influenţa englezei, francezul global a mai căpătat intre timp şi sensul "mondial", pe care l-a preluat şi româna (a se vedea, de pildă, controversata incălzire globală). Nu putem şti dacă sensul al doilea al românescului global, "planetar", are de-a face direct cu engleza - dicţionarele noastre de limbă nu-l consemnează, ceea ce ar putea sugera că este foarte nou, deci cu mari posibilităţi de a fi fost calchiat după engleză şi nu după franceză.
A globaliza este consemnat doar de Marele Dicţionar de Neologisme, cu o explicaţie de sens care trimite la franceză ("a judeca o problemă in ansamblu"). Nimic despre sensul "a căpăta dimensiuni planetare" dintr-un citat precum "Cum se globalizează bolile infecţioase" (Adev. 7 IV 09). După cum nu vom afla nimic, in dicţionarele româneşti, despre globalizare, cuvânt care circulă totuşi de cel puţin 10 ani cu referire la fenomenul de creare a unei economii globale liberalizate ("produs mai mult sau mai puţin intâmplător al globalizării, californizării, cocacolizării sau al tranziţiei originale româneşti…", Dil. 1 X 99 p. 7). Şi nici despre adjectivul globalizat, cu sensul "puternic interconectat" ("un fenomen major al lumii globalizate in care trăim", Obs.cult. 165-66 / 03 p. 16).
O soartă ceva mai bună au in dicţionarele româneşti verbul a (se) mondializa, "a se extinde la scară mondială", şi substantivul mondializare, "extindere la scară mondială", amândouă explicate, pe bună dreptate, prin franceză. Explicaţia este insă parţială, pentru că şi in franceză mondialisation, pe lângă sensul vechi, folosit incă din anii '50, a dezvoltat, in ultimele decenii, sub influenţa englezei, sensul de "deschidere a economiilor naţionale spre piaţa globală liberalizată". Cu acest sens, mondialisation este sinonim cu anglicismul globalisation, ceva mai nou, cu o primă atestare in 1968. In franceză, aşadar, avem o mondializare mai veche şi una mai nouă, sinonimă cu globalizarea liberală de sorginte nord-americană. Această folosire işi are, cum era de aşteptat, corespondent şi in română ("Aţi scris cărţi in care militaţi constant impotriva mondializării neoliberale", Obs.cult. 111 / 02 p. 13), dar nu putem şti dacă este vorba de o influenţă franceză sau de una engleză - mai degrabă de amândouă.
In bătălia directă dintre anglicismul globalizare şi galicismul mondializare, in limba română pare a fi biruit anglicismul, mult, mult mai frecvent. Să vedem insă cum stau lucrurile şi in tabăra celor care, in loc să constate progresul globalizării, văzut, fie cu entuziasm, fie cu resemnare, ca ireversibil şi inevitabil, se pronunţă şi manifestă impotriva lui.
Avem, pe de o parte, antimondializarea ("Manifestaţii anti-mondializare", R.l. 19 III 01 p. 4), dar şi antiglobalizarea ("Demonstraţiile anti-globalizare contemporane…", Contrafort V-VI / 04) amândouă denunţând consecinţele generale nefaste ale globalizării. Sunt termeni generici născuţi in anii '90. Franceza, insă, a creat, după anul 2000, şi termenul altermondialisme, derivat din sloganul "Un autre monde est possible". Cuvântul, care desemnează mişcarea de contestare a globalizării liberale, dar şi de susţinere a mondializării drepturilor omului, a diversităţii culturale şi a suveranităţii naţionale, a trecut şi in engleză, ca altermondialism sau altermondialization. In română avem şi reflexul direct, al cuvântului francez ("Să te implici: altermondialism, ecologism...", Dil. 7 X 05), dar şi pe cel indirect, prin engleză ("Curente noi, precum alter-globalizarea, demonstrează că incremenirile in proiect sunt stările cele mai periculoase şi că ar fi bine să nu uităm că, oricând, «o altă lume este posibilă»", Săpt. Fin. 7 III 08).
In materie de alternative şi contestări, francofonia este, s-ar părea, mult mai productivă. In schimb, limba universală a globalizării nu este franceza, ci o engleză simplificată şi rudimentară, la indemâna expaţilor care gândesc global şi acţionează local: "Franceza trebuie să arate că merită a fi studiată, nu din obligaţie, ci din dorinţa de a accede prin limbă la un univers cultural excepţional, deschis şi complementar celui propus de globish-ul de origine anglo-saxonă" ("22" 1 III 06). Născută in 2006, globish (a global + english) este noua limbă a oamenilor de afaceri planetari, sumară şi exclusiv funcţională. O limbă pe măsura sufletului celor care o folosesc - moartă, deşi pare vie.
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.04.2010

 
Cuvinte cheie:
Globish
, globalizare
, mondializare
, antimondializare
, antiglobalizare
, altermondializare
, alterglobalizare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide