MISTERELE CUVINTELOR/ Patroni, patronime, patronimizare (I). Vanghelie, vanghelion, vanghelizare

28 apr 2010 Autor: Alexandru Ciolan

In Roma antică, patronus (din pater, patris) era şeful de familie gentilică apărător al clienţilor săi (plebei, sclavi eliberaţi). Mai târziu, in latina Bisericii, patronus era sfântul sub a cărui protecţie se aflau atât indivizii, prin atribuirea numelui de botez, cât şi comunităţile (oraşe, biserici etc.), prin inchinare.
In franceză, căreia româna ii datorează sensurile actuale ale lui patron, inţelesul de "proprietar al unei firme" a apărut pe la jumătatea secolului al XIX-lea, prin adaptare la modelul capitalist a sensului mai vechi de "stăpân, persoană care le comandă zilierilor, ucenicilor etc.".
Patronimul (numele patronimic) este numele de familie transmis pe linie paternă, adăugat numelui de botez (prenumele, antroponimul). Spre deosebire de numele de botez, care ne reprezintă in relaţia transcendentă cu divinitatea, numele de familie ne plasează intr-o descendenţă biologic-civilă.
După acest succint şi fatalmente incomplet excurs diacronic, să revenim in zilele noastre, indicând un fenomen pe care, in lipsa unui termen specializat, il vom numi patronimizare: proliferarea derivatelor din patronimele unor personaje care ţin capul de afiş al vieţii publice.
Primul pe lista noastră este Marian Vanghelie, cel care, pentru că este, nu ne lasă să fim. Două sunt substantivele alături de care primarul pesedist a rămas in istorie: revelionul şi paranghelia. Revelionul marca Vanghelie, sau vanghelionul ("De «Vanghelion» am mâncat şi noi somon", Cotid. din 2 I 06), organizat la preţ redus pentru pensionari, şomeri şi alte categorii de votanţi ai stângii… vanghelice, a făcut in ultimii ani deliciul presei prin inghiontelile pe care le-a prilejuit de fiecare dată scoaterea la vânzare a biletelor. Dar nu numai revelionul, ci orice paranghelie organizată de Vanghelie (numită paravanghelie) in scopuri electorale atrage muştele media ("«Paravanghelie» de zece miliarde de lei. Primarul sectorului 5 vrea să-şi refacă imaginea publică inainte de alegeri", Adev. 6 III 04 p. 12), care s-au intrecut in a vesti naşterea unui cuvânt generic pentru pleaşca oferită de Vanghelie: vangheliada ("La petrecerea pe care insuşi Vanghelie a numit-o «Vangheliada» au fost invitate peste 6.000 de cadre didactice, pentru care s-a pregătit o masă imbelşugată, distracţia fiind asigurată de formaţii de muzică populară, uşoară şi latino", Z. de Iaşi 20 III 08).
Unii răuvoitori au mers mai departe, aplicând termenul vangheliadă, incărcat de dispreţ, oricărei trataţii in scopuri populist-electorale de la care, gratuită fiind, nici nu poţi avea pretenţii (un obraz subţire, nemulţumit de organizarea defectuoasă a spectacolului unei vedete pop internaţionale, spunea că "A fost, totuşi, un concert cu un milion două sute cel mai ieftin bilet, nu o vangheliadă cu mici şi bere", Z.fin. 27 VIII 09). Şi totuşi, vangheliada nu trebuie redusă la mâncare, băutură şi distracţie fără plată. Ea desemnează şi lungul drum, presărat cu peripeţii, al lui Vanghelie de la anunţarea candidaturii până la victoria sau infrângerea in alegeri: "«Vangheliada» electorală a inceput cu o paranghelie" (G. 21 III 08 p. 4). Un Vanghelie-show (G. 27 VII 06 p. 4) in tuşe groase.
Modelul Vanghelie, felul lui de a vedea lumea, de a-şi exprima opiniile şi judecăţile şi de a stabili priorităţile şi căile de acţiune - toate acestea trebuia să poarte un nume, iar el a fost găsit, se pare, de un alt răsfăţat (de presă) cugetător al neamului: "Vicepreşedintele PSD Ilfov, Gigi Neţoiu, a mai acuzat ieri «vanghelismul» din PSD", Z. de Iaşi 17 I 09.
A impune standardele culturale, ştiinţifice şi morale ale lui Vanghelie - asta vrea să insemne verbul a vangheliza ("Dacă gramatica nu e studiată corect, vom avea «succesuri» şi vom vangheliza limba română", mediafax.ro 16 II 10). Dar şi a ajunge sub dominaţia lui Vanghelie tot a se vangheliza se numeşte ("«PSD s-a vanghelizat... Dacă s-a ajuns ca Marian Vanghelie să propună excluderea lui Miron Mitrea din partid, atunci lucrurile se complică in PSD, fiind de aşteptat răsturnări spectaculoase in acest partid», a spus Simirad", mediafax.ro 24 IX 09).
Infinitivul lung vanghelizare a ajuns să constituie temă de interogare fals dilematică asupra specificului naţional: "Ce vrea să insemne vanghelizarea? Nu este o generalizare fără temei chiar şi dacă ne referim doar la vanghelizarea politicii?" (ziare.com 19 II 10).
Va fi fiind, de acord!, excesiv să vorbim despre vanghelizarea politicii, dar adjectivul vanghelizat s-a lipit "ca marca de scrisoare" de numele partidului care l-a primit in sânul său, l-a crescut, l-a scos in faţă şi a făcut din Vanghelie un simbol: "chipul vanghelizat al partidului" (ziare.com 25 II 10).
Despre cealaltă generoasă sursă de postpatronime, data viitoare!
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.04.2010

 
Cuvinte cheie:
patron
, vangheliza
, vanghelizare
, vanghelist
, vanghelion
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide