Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea cuvântul îşi adăugase unsens specializat, acela de mapă în care scriitorii îşi ţineaumanuscrisele, pictorii - desenele, iar muzicienii - partiturile. Pela 1825, în mapa cu hârtii de valoare se ţineau actele şi biletelede bancă, iar de aici până la extinderea sensului spre totalitateaefectelor de comerţ şi a valorilor mobiliare deţinute de o persoanăsau de o firmă nu mai era decât un pas.
Pe la 1740, prin metonimie, mapa cu documente ale unuidepartament ministerial a ajuns să fie echivalată cu ministerulînsuşi, iar în 1835 a apărut sintagma ministre sansportefeuille, aplicată membrilor cabinetului carenu se ocupau de un domeniu anume, ci primeau însărcinărispeciale.
Dintre toate sensurile dezvoltate de fr.portefeuille, româna l-aîmprumutat, odată cu învelişul sonor, doar pe acela de "portmoneu".Celelalte sensuri din franceză sunt acoperite în română deportofoliu, care vine din it.portafoglio, calchiat dupăfranceză. (Celebrul dicţionar Zingarelli allimbii italiene indică drept dată a naşterii cuvântului "înainte de1794", dar, judecând după datarea engl.portfolio, 1722, socotit a fi un împrumut dinitaliană, it. portafoglio ar trebui antedatatcu aproape un secol.)
Span. portafolio este, şi el,un calc după francezul portefeuille, păstrândpână astăzi sensul primar de "mapă de documente".
Aşadar, franceza l-a dat peportfeuille spaniolei(portafolio) şi italienei(portafoglio), iar din italiană l-au luatengleza (portfolio) şi româna(portofoliu). În ce măsură evoluţiile semanticedin aceste limbi sunt unele interne sau, dimpotrivă, rezultatulcontactului dintre limbi rămâne o întrebare incitantă, căreia nu-iputem afla răspunsul… Probabil că ambele căi au dus la situaţiaactuală.
În ultimele patru decenii, engleza a îmbogăţit vocabularulinternaţional cu sensuri noi ale luiportfolio:
a. dosar alcătuit de un artist sau de un creator de modă pentrua-şi prezenta realizările;
b. totalitatea materialelor grafice utilizate într-oprezentare;
c. dosar sau document care prezintă experienţa, abilităţile şicunoştinţele individuale.
Sensurile au fost preluate prompt şi fără minime adaptărifonetice (de parcă ar fi fost vorba de cuvinte absolut noi, şi nude sensuri adăugate unor cuvinte existente) de toate limbileromanice de cultură - franceza(portfolio), italiana(portfoglio), spaniola(porfolio), portugheza(portfolio), creându-se astfel inutile dubleteetimologice.
În cazul românei, noile sensuri nu sunt consemnate dedicţionarele de limbă, care înregistrează şi explică doar:
1. mapă, dosar;
2. funcţie de ministru;
3. efecte de comerţ, valori mobiliare aflate în posesiacuiva;
4. manuscrise aflate într-o editură care aşteaptă să fiepublicate.
La acestea ar trebui adăugate însă şi sensurile care au explodatîn ultima perioadă:
5. dosar care cuprinde reproduceri după lucrările (desene,fotografii etc.) ale unui artist pentru a-şi prezenta activitatea("G.M., elev la clasa de Arhitectură la Liceul de Artă ş…ţprezentându-se la examen cu un portofoliu bogat", Adev. 4 V10);
6. album de fotografii artistice ale unui fotomodel ("ArtistulE.A. i-a realizat vedetei un portofoliu de fotografii artistice…",Adev. 11 IV 10);
7. album de fotografii tematice ("Echipajele înscrise suntformate din trei elevi din ciclul liceal care pregătesc unportofoliu ilustrativ, un proiect de conservare şi o scurtăprezentare", Adev. 27 III 10);
8. listă a premiilor şi distincţiilor primite ("Are unportofoliu impresionant de premii naţionale şi internaţionale",Adev. 6 IV 10);
9. dosar care reflectă activitatea, experienţa şi competenţeleprofesionale ("în creaţia web nu trebuie să ai expoziţii la Luvrupentru ca cineva să-şi dea seama că eşti bun. Este suficient unportofoliu", Adev. 21 V 10);
10. dosar care reflectă aptitudinile şi cunoştinţele dobânditede un elev ("elevii vor avea portofoliu de studii cu note şicaracterizări din partea profesorilor…", Adev. 12 IV 10);
11. document care atestă competenţele lingvistice, nivelul decunoaştere a uneia sau mai multor limbi străine ("ProiectulEUROPASS ş…ţ vizează generalizarea utilizării portofoliuluieuropean al limbilor la scara întregii şcoli", Adev. 24 VI 10);
12. ansamblul proprietăţilor, mobiliare sau imobiliare, deţinute("Tri Investments deţine în România un portofoliu format din 69 deunităţi locative în proiectul Perla Residence", Adev. 15 IV10);
13. lista clienţilor ("Am ajuns la un portofoliu de clienţiconstanţi", Adev. 22 VI 10);
14. listă de produse sau servicii oferite clienţilor ("companiicare au în portofoliu produse destinate pieţei «do it yourself»",Adev. 10 VI 10);
15. lista mărcilor pe care le reprezintă un dealer ("Româniaeste o piaţă de referinţă ş…ţ pe care vrem să ne dezvoltăm cumărcile din portofoliu", Adev. 15 IV 10);
16. ansamblul posibilităţilor aflate la îndemână ("cunoscândmagnitudinea şi gradul de distrugere luat în calcul pentrualternativele aflate în portofoliul teroriştilor…", "22" 20 VII05).
Fără pretenţia de a oferi o perspectivă statistică relevantăasupra frecvenţei şi repartizării temporale a diferitelor sensuriîn româna actuală, să menţionăm totuşi câteva date interesantedesprinse, la mijlocul lunii iunie 2010, după analiza primelor 50de rezultate oferite de motorul intern de căutare al ediţieion-line de la adresa adevarul.ro, interogat după cuvântulportofoliu:
- nu există exemplificări pentru sensurile 1 şi 4 (ultimul, ce-idrept, un sens specializat);
- pentru sensurile "clasice" 2 şi 3 avem 14 rezultate (adică28%, împărţite în mod egal între cele două sensuri), în timp cesensurile noi, neconsemnate de dicţionare, reprezintă 72%;
- pentru sensurile 5, 7 şi 11 există o singură întoarcere amotorului de căutare; de asemenea, avem consemnată, în baza de datea DCR, o singură consemnare pentru sensul 16;
- cele mai multe consemnări există pentru sensul 14 (9consemnări), urmat la mare distanţă de sensurile 8 şi 9 (câte cinciconsemnări), 12 (4 consemnări), 10 şi 13 (câte 3 consemnări) şisensurile 6 şi 15 (cu câte 2 consemnări).
Nu putem spune că un bun portofoliu umple neapărat buzunarele,dar este în afară de orice îndoială că pentru a ajunge la el enevoie de multă risipă de energie - de "sudoarea frunţii".
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
