MISTERELE CUVINTELOR/ Statul infigaret

20 ian 2010 Autor: Alexandru Ciolan

In engleza, substantivul "welfare" are doua sensuri principale: primul, cel vechi, originar, de "bunastare" (well-being), iar al doilea, relativ recent, datând de la inceputul secolului XX, de "ajutor social", "asistenta sociala".
Sintagma "welfare state", "statul bunastarii", a fost creata in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pentru a contrasta, propagandistic, cu "warfare state", "statul razboinic" al Germaniei care declansase conflagratia.
Plasata in acest context istoric, redarea sintagmei engleze "welfare state" (cu accentul pus pe primul sens al lui "welfare") prin romanescul "statul bunastarii", spaniolul "Estado del bienestar" sau italianul "stato del benessere" nu produce confuzii.
Aplicate politicilor economice postbelice din Occidentul Europei (politici de sorginte keynesiana, care atribuiau statului un rol activ si hotarâtor in stimularea economiei), sintagmele isi mai pastreaza, partial, adecvarea. Un citat precum cel ce urmeaza nu produce confuzii: "Masinaria statului bunastarii produce un imens aparat administrativ in incercarea de subordonare a economicului de catre politic" (Adev. 1 V 09). Din clipa, insa, in care "statul bunastarii" vrea sa desemneze si statul protector de tip social-democrat, "welfare state" (cu accentul pus pe cel de-al doilea sens al lui "welfare") ar trebui redat prin alte sintagme, mai sugestive. O fraza precum "(S)tatul bunastarii devine «o familie fortata» care inlocuieste familia traditionala ca furnizor de asigurare sociala" (ZF 17 I 08) ar deveni mult mai clara daca am inlocui "statul bunastarii" cu "statul social". (Pentru a evita bataile de cap ale unei traduceri adecvate, sunt autori care folosesc strutocamila "statul welfare", monstruozitate româno-engleza, cu "statul" tradus si "welfare" lasat la latitudinea cititorului, care se presupune ca este avizat: "(S)statul welfare care a fost construit pe ruinele celui de-al Doilea Razboi Mondial si care a prosperat in perioada anilor '50-'60 (...) nu a putut rezista mai mult de trei decenii", Sfera pol. 133 / III 09.)
"Statul social" (sp. "Estado social", it. "stato sociale") traduce germ. "Sozialstaat", cu radacini in politicile lui Otto von Bismarck (foto 1) menite a anihila social-democratia emergenta utilizându-i armele si indepartând-o de muncitori. Cancelarul de fier, aristocrat, conservator, a introdus pensia de batrânete si asigurarile de sanatate si de accidente. "Statul social imaginat dupa al doilea razboi (...) in care cei loviti de soarta sunt sprijiniti cu generozitate in numele «solidaritatii sociale» - este in impas. Statul social se tine cu bani grei - obtinuti din taxe si impozite, intotdeauna mari." (ZF 22 X 02). Statul social este, asadar, statul protector si in planul securitatii individuale si colective, si in plan economic, si in plan social, este statul-tatuc care are grija de toti fiii sai. (Sintagma "stat social" poate desemna si statul-jucator, motor al progresului economic, traducând engl. "welfare state", dar echivalarea nu este cea mai fericita, pentru ca poate produce confuzii. In fraza "Statul social (Welfare State) si-a capatat, prin lucrarile lui Keynes (foto 2), o justificare economica" - nraducanu.wordpress.com 9 II 09, "statul bunastarii", adica statul generator de prosperitate prin progresul economic ar fi fost, poate, mai clar si mai fericit folosit.)
Din lumea anglo-germana a statului bunastarii si a statului social, sa ne mutam spre cea galo-romanica a "statului-providenta" sau, intr-o varianta mai rara, "statul providential". Sintagma "stat-providenta" pare a fi fost nascocita in 1864 de politicianul francez Emile Ollivier (foto 3), pentru a lua peste picior pretentiile statului republican si secularizat de a inlocui solidaritatea traditionala (familia, comunitatea, meseria-profesia) cu una nationala prezidata de statul care-si inchipuia ca poate corecta, prin rigoare rationala, imperfectiunile Providentei. In prezent, francezii echivaleaza "statul-providenta" cu englezescul "welfare state", admitând continutul anglo-saxon dar pastrând, cu o cocoseasca mândrie galica, ambalajul lingvistic propriu. In româna actuala, traducerea sintagmei frantuzesti "statul-providenta" poate fi aplicata chiar si... realitatii suedeze: "Reinfeldt a reorientat dreapta spre centru si i-a asigurat pe suedezi ca va imbunatati statul-providenta, nu il va anihila" (Z. de Iasi, 19 IX 06).
"Statul asistential" ("Ce s-a intâmplat insa cu miliardarii care dovedeau cândva ca visul american e mai important decât statul asistential?", ziare.com 3 X 09) pare a traduce it. "stato assistenziale", sinonim cu "stato sociale", in care putem banui a se ascunde acelasi mecanism depistat in cazul francezei: imbracarea unui continut anglo-saxon (sau general-european) cu un vesmânt fonetic autohton.
Engl. "nanny-state", sintagma peiorativa care desemneaza statul interventionist, excesiv in dorinta de a proteja inclusiv domenii in care ar trebui sa prevaleze optiunea individuala, a fost creat de britanicul Iain Macleod, intr-un editorial din "The Spectator" din 3 dec. 1965. "Statul-dadaca" este echivalarea preferata de prietenii nostri Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon pentru a evidentia conotatiile negative dobândite de "welfare state": "(R)eagan nu si-a tinut promisiunea de a dezmembra «statul-dadaca»..." (ZD 04 IX 09, interviu cu Paul Gottfried, reprodus in vol. "Miscarea conservatoare", Ed. Logos, 2009).
Stat al bunastarii, stat social, stat welfare, stat-providenta, stat asistential, stat-dadaca - forme sau forma de stat care "prin definitie fabrica saraci, pentru ca moara puterii lui sa aiba ce macina" (Obs.cult. 1 VII 03). Fereste-ne, Doamne, ca am avut destul parte!
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.01.2010

 
Cuvinte cheie:
welfare
, bunastare
, ajutor social
, asistenta sociala
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide