MISTERELE CUVINTELOR / Traseism

30 mar 2010 Autor: Alexandru Ciolan

Trecerea politicienilor dintr-un partid în altul nu este nici specific românească, nici nouă şi nici, obligatoriu, dictată de oportunism. Într-un exerciţiu teoretic, putem admite că un personaj politic fără cusur (la fel de improbabil şi, la urma urmelor, la fel de caraghios în mocirla reală ca şi "zânaticul" aducător de credite, burtos şi cu tutu peste costum pe care ni-l propun spoturile publicitare ale unei bănci) nu se mai regăseşte în doctrina formaţiunii care l-a propulsat spre atmosfera rarefiată a puterii şi, după îndelungate şi chinuitoare frământări, sare în altă barcă pentru a salva principiile de la înec. Puţin probabil, dar nu şi imposibil. În lumea noastră, dezamăgitoare dar şi plină de savoare, pentru a numi fenomenul avem mai multe cuvinte.
Recurgând la un termen neutru, specialiştii vorbesc despre "migraţie" ("Migraţia politică a fost în anul 2009 la ordinea zilei în Parlament [...] mulţi parlamentari şi-au părăsit partidele...", hotnews.ro 22 I 10), "migrare" ("La ultima sa migrare, de la PSD la PDL, nu l-a interesat doctrina, ci cum să ajungă şi el parlamentar", R.l. 22 VII 09) şi "migratori" ("Problema «migratorilor politici»", Cronica rom. 3 VII 04). Pe lângă lipsa de expresivitate, cuvintele acestea aseptice mai au şi dezavantajul de a induce ideea că fenomenul ar fi unul firesc sau, la limită, inevitabil - ceea ce, evident, nu este adevărat.
Imediat ce coborăm pe scara stilisticii funcţionale, apropiindu-ne de limbajul străzii, cuvintele încep să mustească. "Migraţia" devine "fripturism", iar "migratorii" sunt nişte "fripturişti" ("«Fripturişti» şi «oportunişti» care vor funcţii - aşa îi cataloghează preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, pe «fugarii» din PSD", hotnews.ro 18 III 10). Nu mai avem a face cu biete păsări izgonite spre tropice de asprimea toamnei, ci cu prădători care îşi schimbă blana şi îşi văd mai departe de vânat.
Păstrând ceva din curăţenia zborului migrator dar mânjindu-l cu unsuroşenia vaselinei, se mai vorbeşte despre "aviatori" ("Calificativul de «aviatori politici» a fost atribuit, în special în perioada interbelică, aleşilor care - din varii motive - se plimbau dintr-un partid în altul...", Azi 11 VIII 06 p. 1) şi "aviatorism" ("Majoritatea cazurilor de «aviatorism politic» se explică prin atracţia irezistibilă pe care o exercită puterea" Azi 11 VIII 06 p. 1). Termenii sunt grăitori, dar încă prea cuminţi. Creatorul termenului cel mai frecvent folosit pentru a desemna cameleonismul politic este ziaristul şi scriitorul Cristian Tudor Popescu, care-şi aduce aminte: "În vara lui 2000, adaptând pentru ziar o ştire Mediafax despre un anume Coşea, aflat la al nu ştiu câtelea partid, am scris pentru prima dată cuvântul traseist. S-a răspândit fulgerător…", Adev. 25 X 03 p. 3). Paternitatea este confirmată de un coleg de breaslă la fel de celebru, Ion Cristoiu ("Un prim articol ar fi despre traseismul politic. Stingând lampa de birou, ca să merg la culcare, îmi amintesc că termenul e revendicat deja de altcineva: Cristian Tudor Popescu", J.naţ. 10 II 07).
Dacă există o reţetă pentru crearea unor cuvinte de succes, atunci "traseist" este cel mai potrivit pentru a o oferi. Format din argoticul "traseistă" (prostituată postdecembristă de cea mai joasă speţă, care aşteaptă pe marginea şoselei să fie ridicată de un şofer pentru ca, pe traseul până la următoarea localitate, să-şi presteze serviciile), masculinul politic a păstrat toate conotaţiile dispreţuitoare ale femininului din care provine, numind şi caracterizând moral cu maximă economie de mijloace. (Sinonimul argotic "centuristă" nu are un derivat masculin aplicabil politic...)
Iată însă că, în urma desei utilizări, cuvântul s-a tocit, şi-a pierdut prospeţimea invectivei şi a căpătat, prin alunecare semantică, noi sensuri. De la tăiosul "Traseişti pe centura politicii" (Ziarul Gorjului 10 VII 07) ajungem să citim despre "ziaristul traseist" care îşi schimbă opiniile politice (europalibera.org 16 I 10) sau despre un "antrenor traseist" care "a pregătit patru echipe în trei ani" (Cancan 4 I 10). Traseismul nu mai este doar politic, ci şi:
- sportiv, desemnând transferul repetat de la un club la altul ("«Traseismul» [...] îi îmbogăţeşte pe jucători. Fotbaliştii din Liga I au găsit soluţia să-şi mărească veniturile: transferul de la un club la altul, metodă care atrage automat un plus semnificativ la salariu", Gardianul 20 VIII 07);
- electoral, sinonim cu turismul ("Mai nou avem parte de un nou tip de «traseism», anume cel electoral. Vorbim, de fapt, aici de un fenomen care s-a dovedit amplu, de un «curent» dacă vreţi, şi anume «traseismul electoral», supranumit de unii «operaţiunea autobuzul»", dbrom.ro 20 XII 04)
- economic şi profesional ("[S]tarea jalnică în care se află societatea [CFR Marfă] e cauzată de [...] «traseismul» foştilor directori. [...] foştii directori au fost «racolaţi», uneori cu contractele CFR cu tot, de companiile private de profil" ziare.com 19 I 10; "[Î]ncă sunt doctori care au multe colaborări la privat, ceea ce duce la un traseism profesional", Cotid. 19 VIII 09);
- ziaristic ("Când vorbesc despre traseismul ziaristic mă refer la aşa-numiţii lideri şi lideraşi de opinie, al căror număr la noi e de-a dreptul impresionant, la acei jurnalişti care, după ce proslăvesc o anumită orientare politică şi ne povăţuiesc într-un anume fel, schimbă brusc macazul în clipa în care se pomenesc la o altă tribună gazetărească", europalibera.org 16 I 10);
- confesional, desemnând trecerea de la o confesiune la alta ("Traseismul confesional [...] Deşi termenul «traseism» sugerează o nuanţă peiorativă, personal consider că omul care dovedeşte un soi de «neastâmpăr» în a căuta calea spre Dumnezeu, animat fiind de dorinţa de a fi mântuit, ei bine, acest om trebuie apreciat şi respectat. forumcatolic.cnet.ro 18 XI 07)
- cultural, sinonim cu preumblare ("Traseism cultural nocturn. Vineri noapte, bucureştenii au dat piept cu căldura plimbându-se de la o proiecţie la alta pe la Institutele Culturale", Cotid. 25 VI 07).
Îndepărtându-se tot mai mult de sensul originar, traseismul tinde să fie aplicabil nestatorniciei sau, şi mai general, schimbării.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte-cheie: traseism, traseist, traseistă, fripturism, fripturist, aviator, aviatorism


ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.04.2010

 
Cuvinte cheie:
traseism
, politicieni
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide