"Nesfârşitul este o cantitate din care orice parte ai lua, vei găsi întotdeauna ceva din ea care îi este exterior şi care nu se repetă întocmai", spune Ibn Sina în Cartea definiţiilor. Tocmai un asemenea nesfârşit, cel al cuvintelor care "traversează culturile" (după cum formulează Alexander Baumgarten), ne este etalat în ediţia trilingvă a lucrării lui Ibn Sina/Avicenna.
În tratatul său, cu titlul original Kitab al-Hudud, filosoful islamic din secolul al 10-lea îşi propune să stabilească finirile, limitele semantice ale unor cuvinte întru alcătuirea unui instrumentar de termeni filosofici (în limba arabă cuvântul "hudud" înseamnă în primul rând "limite" şi abia apoi "definiţii"). Abstractizările sale preiau, completează şi reformulează tradiţia greacă, fiind apoi reasamblate în limba latină şi adoptate de gândirea medievală europeană.
Cum ar trebui citit un asemenea text, cum ar trebui descifrată terminologia lui Ibn Sina? Din perspectiva precedentului grec şi a versiunilor ulterioare în latină - pare a ne sugera bogatul şi rigurosul aparat critic ce însoţeşte volumul publicat la Editura Polirom. Din perspectiva culturii arabo-islamice care a făcut-o posibilă şi în cadrul căreia a funcţionat - ne propune traducătorul textului din arabă, George Grigore. Familiar acestei culturi şi cu o experienţă semnificativă în transpunerea unor lucrări medievale esenţiale (scrise de autori ca Al-Ghazali, Ibn Tufayl, Ibn Ruşd), George Grigore ne oferă în limba română o lectură plurivalentă, dar senină, decupând cu eleganţă fluiditatea textului arab în fraze când sincopate, când sinuoase.
Ilustrez această bună măsură a traducătorului, în lexic şi în frazare, cu paragraful prin care Ibn Sina îşi începe tratatul: "Prietenii mei mă roagă să le dictez definiţiile unor lucruri, pe care ei mi-ai cerut să le întocmesc. Însă eu i-am rugat să mă scutească de aşa ceva, ştiind că o atare treabă le este aproape cu neputinţă oamenilor, fie că este vorba de definire, fie că este vorba de descriere. Cel care se avântă cu îndrăzneală merită cu prisosinţă să fie dus în greşeală, datorită neştiinţei sale asupra locurilor unde descrierile şi definiţiile se strică. Aceasta însă nu-i opreşte, ba dimpotrivă: insistă să-i ajut făcându-mi o altă propunere, şi anume să le arăt locurile din definiţii unde ar putea cădea în greşeală. Acum eu îi ajut în căutarea lor, mărturisind de la bun început neputinţa de a ajunge la adevărul pe care îl caută la mine, căci mă voi bizui cu precădere pe improvizaţie şi pe intuiţie, cerându-i ajutorul lui Dumnezeu, Cel de minte dăruitor."
Cum ar trebui citit un asemenea text, cum ar trebui descifrată terminologia lui Ibn Sina? Din ce perspectivă? Volumul apărut la Polirom cuprinde textul în limba arabă şi traducerea în limba română, precum şi traducerea în latină (realizată de Andrea Alpago în anul 1546 - versiune analizată de Alexander Baumgarten), note şi comentarii (de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi, Mădălina Pantea), un tabel cronologic şi o hartă a peregrinărilor filosofului (de Gabriel Biţună), un glosar român, grec, arab şi latin al termenilor tratatului, autobiografia lui Ibn Sina (în arabă şi în română). Privită din perspectiva acestui întreg, lucrarea lui Ibn Sina este ancorată în patru culturi şi, aşa cum mai remarcă Alexander Baumgarten în Nota asupra ediţiei, "traducerea unei surse medievale într-o limbă modernă are aceeaşi valoare de original în istoria ideilor, indiferent că este scris în şi recuperat din arabă sau că este scris în arabă şi recuperat din latină". Este un nesfârşit al cuvintelor care nu se repetă întocmai, dar care, în esenţa lor contribuie generos la încă şi încă o cultură. De data aceasta cea română.
Ibn Sina (Avicenna), Cartea definiţiilor, ediţie trilingvă. Biblioteca medievală.Traducere din limba arabă, studiu şi bibliografie de George Grigore. Note şi comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi şi Mădălina Pantea.Tabel cronologic de Gabriel Biţună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului şi a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Polirom, 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
