Igor Bergler – Biblia pierdută. Editura RAO
O carte lansată în toamna anului trecut şi care, potrivit editurii, a depăşit 25.000 de exemplare vândute în primele două luni de când a fost pusă în vânzare – una de precomenzi şi una de vânzare în librării. Romanul ar fi deja tradus în engleză, traducătoarea Jean Harris pregătind versiunea pentru piaţa americană.
Trei crime macabre îi schimbă planurile profesorului Baker de la Universitatea Princeton, aflat la Sighişoara pentru o conferinţă de istorie. Cea mai controversată figură a Europei de Est, Vlad Ţepeş, a finanţat un proiect ambiţios care avea să schimbe faţa întregii lumi. Proiectul: multiplicarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiţi iniţiaţi. În 1455 codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată: Biblia B42 cunoscută şi ca Biblia lui Gutenberg.
Prin urmare, cabale vechi de secole, conspiraţii, coduri atent ascunse în plină vedere, secrete aduse la lumină care pot schimba totul şi o lume în care propaganda nu mai este o exclusivitate a războiului, ci s-a insinuat subtil în viaţa fiecărui utilizator permanent conectat şi, paradoxal, din ce în ce mai izolat. O carte construită ca un puzzle uriaş ale cărui piese se aşază la locul lor abia la final, plină de surprize şi răsturnări de situaţie neaşteptate. O reţetă sau mai multe reţete, un ritm alert, o oarecare superficialitate, un anume previzibil, toate dând o uşoară insatisfacţie. Dar succesul e succes. Mai mult, unul explicabil.
„Nu este o carte care flatează literatura de consum, literatura care cultivă misterele de budoar, misterele de frizerie, de cabinet de coafură, aşa cum a făcut Dan Brown, de pildă. N-are nici o legătură cu Dan Brown, dimpotrivă, cartea lui este o formă de a destructura tipul acesta de literatură de reţetă”, a spus criticul Pabvel Şuşară la lansare. Bergler „ştie perfect care este reţeta, care e formula de înscenare a unui text care să cuprindă în el o întreagă plajă de gusturi, de tipuri de cititori şi mai ales exigenţe„. „E o carte pe care-o poate citi şi un cititor abia alfabetizat, pentru că tipul de text este extrem de concis, foarte direct, lipsit de orice formă de parazitare lexicală sau lingvistică, care să dea valenţa unei densităţi epice, dar, de fapt, să îngreuneze lectura; poate s-o citească şi cineva care-şi pune problema acută a lumii în care trăim. Ce se întâmplă cu noi? Care este reflexul nostru de existenţă într-o istorie ostilă? Dar, în ultimă instanţă, este o carte despre felul în care se scrie o carte scrisă, la rândul său după reţete.”
„Pe acest pretext de roman cu mare priză la public – scrie traducătoarea Jean Harris – a aşezat autorul această construcţie complexă care trădează o ambiţie mult mai mare, ţintind spre romanul total. Sunt lămuritoare, în acest sens, fragmentele din carte care fac referire la acele Kunstkammer, cabinete de curiozităţi care imită în mic întreaga cuprindere a lumii, cum sunt cele descrise în carte – ale împăratului nebun Rudolf al II-lea şi, cinci sute de ani mai târziu, al comisarului Nicky Ledvina. Acest nume nu este întâmplător, ci poartă numele unui comisar, sau mai degrabă al unei combinaţii de două personaje dintr-un film cehoslovac celebru, Nick Carter, superdetectiv”, afirmă Jean Harris, traducătoarea. „Dacă la UmbertoEco vorbim despre romanul poliţist, în Biblia pierdută, nivelul cel mai de jos al desfăşurării acţiunii este mai degrabă de tipul thrillerului de acţiune cu accente de horror, uneori cu inflexiuni de roman gotic. Şi, peste toate astea, e şi un roman despre conspiraţii, compus parcă din elementele unui puzzle cu piese infinitezimale, al cărui sens nu reuşeşti nici măcar să îl intuieşti înainte de final...”
Fiecare înţelege ce doreşte.
---
POST SCRIPTUM
La închiderea ediţiei acestui număr al Ziarului de duminică am primit din partea grupului editorial RAO informaţii de ultimă oră referitoare la volumul „Biblia pierdută” de Igor Bergler. Conform acestora, până în acest moment, romanul s-a vândut în aproape 51.000 de exemplare, ceea ce reprezintă un record pentru cartea unui autor român.
Totodată, după traducerea în engleză semnată de Jean Harris („The Lost Bible”), romanul lui Igor Bergler face obiectul unei licitaţii pentru atribuirea drepturilor de traducere unui editor internaţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
