Eleni Ladia
Legătură fragmentară
Editura Omonia
Traducere din neogreacă şi cuvânt-înainte de Claudiu Sfirschi-Lăudat. Cu un cuvânt al autoarei la ediţia românească. Colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”.
„Uneori, locurile acţionează asemenea unor magneţi. Cam tot astfel a luat naştere relaţia dintre cititorul român şi cărţile mele. O verigă preţioasă a fost şi este editorul şi neoelenistul Elena Lazăr, care a tradus în română romanul meu Graţia. Am crezut că, odată cu această carte, legătura mea cu România s-a încheiat. Dar nu, magnetul era mult mai puternic. În continuare, Claudiu Sfirschi-Lăudat a tradus cartea Femeia cu o corabie pe creştet, care a primit ulterior, în Grecia, Premiul de Stat pentru cea mai bună nuvelă. Acum am bucuria să poată fi citită în limba română o carte pe care o îndrăgesc mult. E vorba despre Legătură fragmentară.” – astfel reconstituie Eleni Ladia, în cuvântul înainte la cea de-a treia carte a ei tradusă în limba română, propria legătură cu România.
Eleni Ladia (n. 1945, Atena) a studiat arheologia si teologia la Universitatea din Atena. Cărţile publicate de la debutul din 1973 (nuvele, povestiri, romane, poeme şi eseuri) constituie piloni ai unei opere solide, înscriindu-i numele ca pe „un caz aparte, de excepţie, în proza neoelenă”. Între titluri sunt de remarcat Somnul de bronz (povestiri, 1980), Crângul Persefonei (nuvela, 1997), Graţia (roman, 1999), Vorbeşte, Zarathustra (poeme, 1997), Articole despre poezia lui Kavafis (1974, 1975), Poeţii şi Grecia antică (studii despre Sikelianos, Seferis, Papaditsas, 1983). În 1981, volumul Somnul de bronz a fost încununat cu Premiul al II-lea de Stat, iar în 1991 Academia din Atena i-a acordat autoarei Premiul „Uranis” pentru cartea Istoriografie. Totodata, E. Ladia, în colaborare cu D.P. Papaditsas, a tradus din greaca veche Imnurile homerice şi Imnurile orfice. Opera sa este bine cunoscută şi dincolo de hotarele Greciei, fiind tradusă în slovenă, franceză, engleză şi româna (romanul Graţia, traducere şi cuvânt-înainte de Elena Lazăr, 2003 şi microromanul Femeia cu o corabie pe creştet, traducere, prezentare şi note de Claudiu Sfirschi-Lăudat, 2008, ambele apărute la Editura Omonia).
Romanul Legătură fragmentară, apărut recent în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”, este epistolarul unei femei care, prin actul scrierii, se străduieşte să reconstituie o relaţie care nu a fost niciodată trăită în cotidianul ei. Destinatarul acestor epistole nostalgice, tot o femeie, devine eroina cu diverse nume a unui roman care creşte din scrisorile pe care epistolograful le citeşte şi le pune cap la cap, asemenea unor bucăţi de mozaic risipite de trecerea timpului. Gesturi, cuvinte, şoapte, priviri, trăiri disparate se adună toate în jurul cuvintelor, cerând, asemenea morţilor din Hades, sângele celor vii pentru a se însufleţi timp de o clipă în amintirea acestora. Planurile temporale se amestecă, viitorul devine trecut, trecutul anunţă viitorul, prezentul cuprinde laolaltă trecutul şi viitorul, fiind mereu trăit cu îndoială în privinţa realităţii unei legături umane atemporale. Două figuri feminine care se completează, pentru a alcătui în cele din urmă un singur chip, supus unei sciziuni iniţiale, de dincolo de timpuri şi de formele concrete ale întrupării. Iubirea nu izbăveşte, ci leagă şi apasă prin implacabilul ei, e o forţă care zguduie temelii şi obligă la noi configurări ale sinelui. Confruntată cu alteritatea, scriitoarea-epistolograf se cufundă în abisul inconştientului, se zbate în labirintul propriilor limite, reuşind să se călăuzească, asemenea lui Theseu, după firul Memoriei. Istoria personală se confruntă cu aceea universală, aşa cum sinele fiecăruia se oglindeşte, pentru a se regăsi, în sinele celorlalţi. Mici poveşti individuale care, prinse în vâltoarea Istoriei, îşi caută sensul. Iar acesta se contureză tulbure la suprafaţa paginii, de fiecare dată când cititorul se oglindeşte în lectura unor epistole trimise asemenea unui mesaj într-o sticlă, pe mare.
Claudiu Sfirschi-Lăudat are la activ cinci traduceri din limba negreacă (printre autorii traduşi: Gheorghios Vizyinos, Yorgos Seferis, Evanghelos Moutsopoulos). Traduceri ale sale se regăsesc şi în presa literară din România. În 2008, a primit Premiul Societăţii Elene a Traducătorilor de Literatură pentru cea mai bună operă grecească transpusă într-o limbă străină (Yorgos Seferis, Şase nopţi pe Acropole, Omonia, 2007). Legătură fragmentară este a doua carte de Eleni Ladia tradusă de el în română, după romanul Femeia cu o corabie pe creştet (Omonia, 2008). De asemenea, a realizat traduceri din franceză şi din greaca veche.
„În Legătură fragmentară, naratoarea încearcă să recompună o legătură umană. Mânată de – aparent, indiferentele – evenimente din propria sa experienţă ulterioară, ea se îndeletniceşte cu jocul arid al cercetării şi al restaurării. Asemenea conservatorilor de hărţi şi imagini vechi, asemenea paleografilor, naratoarea creează şi, deopotrivă, investighează. Îmbinând fragmentele rămase la îndemâna sa, ea se străduieşte să reia de la capăt scrierea pierdută sau, fie măcar şi atât, să consemneze una dintre variantele ei posibile.“
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
