G. Bacovia
Rar
Poeme rostite la Radio
Editura Casa Radio
O înregistrare din 1954 prezentată de Bogdan Ghiu. Ediţia a III-a. Ilustraţii de Constantin Popovici. Volumul conţine şi o addenda Bacovia la Radio 1929-1957, un documentar alcătuit în cadrul colectivului de Valorificare a Patriomoniului, de Liliana Muşetescu, coordonatoare a Arhivei Scrise. „Bacovia – scrie Bogdan Ghiu – aşa cum ne apare el aici ca performare sonoră, pare a se feri de forţa propriilor poezii, evitând să se lase recontaminat, reafectat de soteriologia lor pur scripturală.” Materialul sonor înregistrat în 1954 de Bacovia a mai fost editat anterior, pe două discuri Electrecord, însă incomplet. Prezentul disc îl restituie în integralitatea sa.
Sorj Chalandon
Al patrulea zid
Editura Humanitas fiction
Traducere din limba franceză şi note de Doru Mareş. Un roman care nu poate lăsa indiferent niciun cititor. El vorbeşte despre utopia unui regizor de a pune în scenă Antigona lui Jean Anouilh la Beirut în 1982, în timpul războiului din Liban, care se regăseşte în inima infernului. Personajul central, un student întârziat francez stângist, căsătorit şi având o fetiţă, se împrieteneşte cu regizorul grec-evreu cu această idee utopică, care moare. Hotărât să-i îndeplinească ultima dorinţă, pleacă la Beirut şi începe repetiţiile cu actori amatori din ambele tabere: arta transcende realitatea războiului şi a urii, iar aceştia uită pentru câteva ore de faptul că sunt duşmani şi luptă unii împotriva celorlalţi cu înverşunare în restul zilelor. În masacrul de la Beirut mor cei mai mulţi…
Petre Anghel
Istoria politică a literaturii române postbelice
Editura RAO
Profesorul universitar Petre Anghel îşi propune să analizeze literatura română postbelică din perspectivă sociologică şi a reacţiei scriitorilor faţă de regim, socotind că artiştii fiind personalităţi puternice, „lucrurile n-au funcţionat conform schemei şi împărţirii între buni şi răi, ascultători şi răsvrătiţi, ci au existat mereu oscilaţii, evoluţii şi involuţii. Evident, toate reuşitele şi ratările ţin de context şi de elementul timp.” În mod cert ideile lansate merită atenţie şi discuţie, întâi de toate pentru că autorul pune o mulţime de întrebări. Cum remarca unul dintre comentatori, este o istorie care purcede de la cenacluri, cafenele, grupări şi până la institutţiile scorţoase academice.
Arnost Lustig
Rugă pentru Katerina Horovitzova
Editura Curtea veche
Traducere din limba cehă şi note de Dan Mircea Duţă. Probabil cel mai cunoscut roman al lui Arnošt Lustig, unul dintre marii scriitori ai Holocaustului, Rugă pentru Kateřina Horovitzová (1964) are ca sursă de inspiraţie un fapt real şi a fost scris într-o singură noapte. Kateřina Horovitzová este o tânără cu visuri mari: să fie o dansatoare faimoasă. Nu şi-a contrazis niciodată tatăl, dar odată ajunsă pe rampa de triere a lagărului, viaţa vrea cu orice preţ să învingă: „Nu vreau să mor“, spune ea şi îşi părăseşte familia în voia unei sorţi atât de clare pentru a se alătura unui grup de industriaşi ce fac parte dintr-un transport special, parte a unui schimb de prizonieri.La foarte scurt timp după apariţie, în 1965, romanul a fost ecranizat în regia lui Antonín Moskalyk, iar în 2012 o dramatizare a fost jucată în câteva ţări central-europene într-un tren alcătuit din două vagoane pentru animale.
Yasmina Reza
Fericiţi cei fericiţi
Editura Polirom
Traducere din limba franceză şi note de Luiza Vasiliu. Cartea de faţă, o succesiune de scene conjugale viciate de certuri, minciuni şi infidelităţi, consemnează eşecul final al cuplului. Deopotrivă tulburător şi plin de umor, romanul este străbătut de o adâncă melancolie a celor învinşi în dragoste, sfârşind într-o covârşitoare singurătate. Este marele roman al dezolării umane, considerat de critici drept cel mai frumos text de până acum al Yasminei Reza. „Yasmina Reza orchestrează cu multă agilitate această răsucire de clişee antropologice. Ne-ar plăcea ca uneori o pasiune, o adevărată nebunie, o ardere mai completă să transcendă vodevilul existenţei. Yasmina Reza este un adevărat Beckett cu bigudiuri.” (Le Figaro)
Ascultând cum râde Dumnezeu
Din lirica mistică sufică a Islamului
Editura Proema
Antologare, traducere, studiu introductiv, prezentări biografice şi note: Dumitru Chican. Cuvânt-înainte: E.S. Bahador Aminian, Ambasadorul Republicii Islamice Iran în România. Prefaţă de Lilian Zamfiroiu. Tulburătoare şi prea puţin cunoscută la noi în ţară, poezia mistică islamică îşi găseşte o grăitoare expresie în această antologie care cuprinde poeme alese din creaţia a 21 dintre cei mai cunoscuţi poeţi mistici ai Islamului. În paginile volumului cititorul român va descoperi o surprinzătoare şi profundă viziune filosofică şi poetică asupra vieţii şi iubirii drept cale de descoperire a sinelui şi de comuniune cu Transcendenţa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
