Înrudit cu ergon, "muncă", din a cărui familie făcea parte,elenul organon, "instrument", cu specializările "unealtă","instrument muzical" şi "organ anatomic" (în fond, tot uninstrument menit exercitării unei funcţii precise), a trecut înlatină (organum) şi, de acolo, a fost împrumutat de limbile decultură (fr. organe, it., sp. organo, engl. organ etc.).
În Grecia şi în Roma antice orga (instrumentul muzical cuclaviatură ale cărui sunete sunt produse de trecerea aerului printuburi de diferite dimensiuni) era portabilă şi hidraulică, aerulfiind împins în tuburi de forţa apei. După inventarea foalelor, însecolul al IV-lea, orga hidraulică şi cea pneumatică au coexistatvreme de multe secole, înainte ca sistemul cu aer să se impunădefinitiv. Tot de multe secole a avut nevoie orga, uitată înOccident, pentru a reveni din Bizanţ şi a intra, la început înmănăstirile, apoi în bisericile şi catedralele catolice.
Similitudinea de formă a instrumentului muzical cu armele deartilerie cu mai multe ţevi a dat, în timpul celui de-al doilearăzboi mondial, Katiuşei ruseşti (lansator de proiectileautopropulsate) numele, mai cunoscut în Occident, de orga luiStalin. (Nu era prima dată în istorie când bubuitul armelor eraasemuit cu sunetul maiestuos al muzicii. "Asta-i muzica ce-miplace!" e exclamaţia entuziastă a regelui Carol I care a deschis,în 1877, la Calafat, primele salve de artilerie din Războiul pentruIndependenţă…)
Cele şase lucrări de logică ale lui Aristotel au fost numite, multdupă moartea Stagiritului, de peripateticienii care i-au urmat înLiceu, Organon, pentru a sublinia rolul pur instrumental pe care îlacordau logicii. Şaptesprezece secole mai târziu, în 1620, englezulFrancis Bacon îşi publica lucrarea întemeietoare a cercetăriiştiinţifice moderne şi o intitula, spre a se delimita de metodaaristotelică, Novum Organum (întreg volumul, nu numai titlul, eraredactat în latină). Cu sensul de "instrument al gândirii saucunoaşterii", organonul supravieţuieşte, şters din când în când depraf de câte un filosof sau eseist, prin dicţionarele delimbă.
Să revenim, însă, la organ, instrumentul care a căpătat în limbilemoderne diferite specializări: în franceză, de pildă, puţin înaintede 1800, pe aceea de "jurnal care exprimă opiniile unui partid"(organ de presă); puţin după 1850, pe aceea de "parte a unei maşinicare îndeplineşte o anumită funcţie" şi, după 1900, pe aceea de"instituţie care îndeplineşte o funcţie specifică a statului" (lanoi, sub comunişti, şi, probabil, sub influenţă rusească, şi"reprezentant al unei instituţii de forţă " - celebrele organe departid şi de stat).
Organism este o formaţie modernă, din organ, sensul actual de"ansamblu de organe care constituie o fiinţă vie" având primaatestare în franceză pe la 1800 (din franceză a trecut în italiană,în spaniolă şi în română), iar cel de "ansamblu organizat îneconomie, politică etc." născându-se pe la mijlocul secolului alXIX-lea. În engleză, unde organism este un postverbal al lui toorganize, mai vechi (din 1664) este sensul de "organizare,structură organizată" şi mai nou, cu o primă atestare în 1842, celde "fiinţă vie" - indiciu clar, conform principiilor organonului,că în franceză şi engleză avem a face cu evoluţii paralele.
Adjectivul organic este pus de dicţionarele româneşti pe seamafrancezului organique şi a latinescului organicus, care avea însăsemnificaţiile "muzical, melodios" şi "mecanic, de instrument",ceea ce îl scoate din discuţie. La sensurile cu care a venit dinfranceză (1. "referitor la organisme vii"; 2. "referitor lacompuşii carbonului" - v. chimie organică; 3. "structural, careţine de structură"; 4. "(lege) care creează organele statului şistructura lor") s-a adăugat în ultima vreme, sub influenţairepresibilă a englezei americane, acela de "(produs) obţinut fărănici o substanţă sintetică, fără chimicale". Se vorbeşte de mâncareorganică, agricultură organică, produse organice. Cea mai vecheatestare în română cu aceste sens este, până la proba contrarie,din 2002: "Ordinul interzice de asemenea şi utilizarea în cuprinsulmesajelor publicitare a următorilor termeni: «ecologic»,«biologic», «organic», «natur» sau «pur»" (Adev. 22 III 03).
Gândire sănătoasă, muzică de orgă, produse naturale - acesta estearcul de cerc trasat de evoluţia grecescului organon până laorganicul actual. Parcă nu e rău…
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
Cuvinte-cheie: organon, organ, organism, orgă, organic
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
