Cercetatorii de la Wood’s Hole si-au propus sa produca la pesti un reflex de hranire de felul celui creat de biologul sovietic I. P. Pavlov la cainii sai, care salivau abundent, cu imaginea ciolanului profilata in minte, indata ce experimentatorul suna dintr-un clopotel. Pestii de tip „pavlovian" ar urma sa fie deprinsi, tot printr-un semnal sonor, sa se adune intr-un anume loc unde li se administreaza sistematic hrana. Odata realizata aceasta deprindere, pestii din crescatorii ar putea fi eliberati in apele Atlanticului, sa se hraneasca si pe cont propriu, scutindu-i astfel pe piscicultori de un apreciabil efort financiar destinat hranirii lor integrale. In felul acesta, pestii si-ar atinge dimensiunile si greutatea corespunzatoare cerintelor pietii intr-un mod aproape natural, sfarsind in cele din urma in plasele care-i asteapta periodic la locul-capcana, unde antrenamentul ii va face sa revina continuu.
Asta in teorie. Metoda „clopotelului" pentru pesti pare deocamdata mai interesanta pentru cercetatori decat pentru piscicultori. Ambele categorii de persoane trebuie sa tina cont de faptul ca, odata eliberati in apele oceanului, pestii de crescatorie ar putea sa se intoarca sau nu acolo unde au fost invatati sa revina. Intr-un procent inca neelucidat, ei vor cadea in mod inevitabil victime pradatorilor, iar altii vor descoperi libertatea, preferand eventual sa-si continue viata in alte locuri decat cele ale prizonieratului initial. Riscul acesta este cu atat mai mare cu cat semnalul ce li se transmite pestilor controlati de la distanta nu poate depasi deocamdata o arie restransa, cu raza de 100 m, ceea ce pretinde ca subiectii in cauza sa nu aiba obiceiul de a migra departe de zona acestui experiment. Pe de alta parte, cercetarile arata ca nici memoria pestilor nu este deosebit de puternica, unii dintre ei avand tendinta sa uite semnalul dupa cinci, altii dupa zece zile le la momentul cand nu li s-a mai transmis. Toate acestea ii fac deocamdata sceptici pe fermierii care ar urma sa-si lase efectivele de peste la discretia biologilor antrenori, preferand sa astepte pana cand rezultatele proiectului vor fi ceva mai promitatoare. Cercetatorii de la Wood’s Hole, in schimb, considera ca suplimentele de nutritie pe care le asigura mediul marin sunt demne de luat in seama sub raportul afacerii comerciale, iar daca numai jumatate dintre pestii supusi experimentului vor reveni la proprietari crescuti la dimensiunile impuse de piata, afacerea va fi oricum mai profitabila decat metodele actuale folosite in ferme piscicole inchise.
Americanii au deocamdata putini concurenti in aceasta opera de creare artificiala a reflexelor de alimentare la pesti. Japonezii, de pilda, au experimentat si ei tehnica mesajului sonor si a eliberarii in natura a pestilor astfel antrenati. Ei nu si-au propus insa, deocamdata, sa-i invete cum sa revina singuri in imprejmuirile fermelor, multumindu-se sa-i recolteze ulterior din ocean prin practici de pescuit traditionale.
In ce-i priveste pe chinezi, ei nu par preocupati de inzestrarea pestilor proprii cu reflexe pavloviene, antrenandu-i totusi, in limita deprinderilor lor naturale, la unele operatii actualmente vitale pentru om, precum curatarea unor lacuri extrem de poluate, ca majoritatea apelor tarii de altfel. Cum am mai spus la un moment dat, in China pana si apele freatice sunt contaminate intr-un procent de 90%, ceea ce ar trebui privit drept o veritabila catastrofa cu consecinte greu de evaluat in perspectiva viitorului. Exista semne ca administratia actuala din unele provincii cauta solutii pentru prejudiciile produse in timp prin deversarile inconstiente si necontrolate de reziduuri industriale, de regula in sistemul hidrologic local. Un experiment promitator se desfasoara in lacul Chaohu din provincia nord-estica Anhui, al cincilea lac din tara ca marime. Aici, calitatea compromisa a apei a distrus in cea mai mare parte fauna piscicola traditionala, favorizand in schimb o invazie de alge albastre, care ameninta sa sufoce tot ce a mai ramas viu. Din fericire, o specie de crap argintiu s-a dovedit imuna la toxinele acvatice ale locului, iar de la fiecare exemplar se asteapta sa consume, pana la maturitate, intre 40 si 50 kg din alga amintita. „Antrenorii" celor doua milioane de crapi argintii plasati in lacul Chaohu sub forma de puiet isi pregatesc de pe acum unditele, ale caror clopotei urmeaza sa sune de data asta nu pentru pesti, ci pentru pescari, agatat de firul cu plumb.
In imagine, Institutul de cercetari de la Wood’s Hole
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
