O lacrima nestearsa la timp si picurata pe camasa sfarai sub fierul incins chiar in momentul in care copilul se trezi cu totul. In acea dimineata, se lua hotararea.
La Liceul A.T. Laurian din Botosani avea loc marea sedinta in cadrul careia urma sa se discute "cazul" Calinescu Mugur, elevul din clasa a XI-a B care impanzise orasul, vreme de o luna, cu inscriptii "dusmanoase" partidului si poporului... De cand fusese prins, o data la doua-trei zile, acesta fusese chemat la Securitate, adeseori spunandu-i-se "sa o aduci si pe mama".
Continua ceea ce ofiterii numisera in "planul de masuri", intocmit imediat dupa prinderea lui in flagrant in noaptea de 18 spre 19 octombrie 1981, "influentare pozitiva". "Influentarea" mergea in paralel cu urmarirea atenta a "obiectivului", care primise numele de cod Elevul. Discutiile din casa ale lui Mugur cu mama continuau sa fie inregistrate, ca si convorbirile telefonice.
In cateva randuri, drumurile prin oras ii fusesera atent urmarite de cei de la filaj, iar trei dintre colegii sai fusesera "convinsi" de locotenentul Sarbu, care preluase dosarul de urmarire informativa de la impulsivul colonel Boboc, sa fie cu ochii (si urechile) in apropierea lui.
In sala de consiliu a liceului, treisprezece tovarasi incruntati o masurau pe Rodica Uncescu fosta Calinescu, in taiorul ei visiniu, cu mainile impreunate crispat deasupra posetei din poala si abia abtinandu-se sa nu izbucneasca din nou in plans. Mugur, langa ea, cu privirile in pamant, isi privea varfurile pantofilor, indelung cremuiti si lustruiti cu un ceas in urma, cu mintea cumva golita de ganduri: "De-acuma, am recunoscut tot, ce-au sa-mi faca... am zis ca imi pare rau... ca voi dovedi ca a fost o prostie si-o sa ma indrept si n-o sa mai fac...". Cand a ridicat privirea, i-a vazut intr-o parte a mesei, in stanga directorului, pe cei doi tovarasi de la Securitate care il anchetasera in ultima saptamana. Colonelul Boboc, omul ala cu gura largita pe toata partea de jos a fetei, care-l luase la intrebari inca de cand fusese prins, intrase ca in pamant. Mai erau la masa dirigintele Moraru si mai multi profesori: Popescu, Floares, Hosman, Focsa, Stefan, Florescu... Mai erau si inspectorul general Matei, un tovaras inspector Ripa si tovarasii Istrate si Ababei, secretarii UTC pe judet si municipiu. Intelegand toate acestea din prezentarea facuta pe un ton grav de directorul Matei, Mugur Calinescu se sperie din nou, sub tirul privirilor incruntate. Cum de reusise sa stranga el, cu prostiile lui, atatia oameni importanti laolalta... trebuie ca se va lasa cu ce e mai rau... Se straduia sa prinda cuvintele inspectorului general Matei, dar in mintea sa ravasita de frica intrau doar crampeie: "...a incalcat flagrant legile statului...", "...caracter dusmanos...", "...incompatibile, de neiertat pentru un elev, un cetatean nascut si crescut...", "...regimul nostru socialist...". Intelegea ca e vorba despre el si in curand isi auzi numele. Trebui sa fie strigat de doua ori, a doua oara cu asprime, ca sa se ridice in picioare. In procesul-verbal al sedintei, cuvintele sale au fost consemnate astfel: "Elevul arata ca faptele comise sunt foarte grave, ca in momentul savarsirii nu si-a dat seama, regreta profund faptele savarsite. Arata ca este victima ÇEuropei libereÈ, a ideilor preluate de la acest post de radio. Avand niste probleme in familie mai deosebite, vazand lipsa unor produse agroalimentare pe piata, incoltit de ideile 'Europeilibere'despre situatia politica... (schimba el vorba) ...a crezut ca prin difuzarea unor idei instigatoare ar face bine populatiei botosanene. In final, subliniaza in mod sincer ca isi da seama de faptele comise, le regreta, arata ca a fost doar un accident si ca-i sta in putinta sa se corijeze, pentru a fi util in viitor societatii".
S-a asezat apoi la loc, cu barbia in piept. Rodica, mama sa, a apucat sa spuna doar cum l-a prins de vreo doua ori ca asculta "Europa libera" la radio, ca i-a zis ca nu e bine ce face. Dar apoi nu s-a mai putut abtine si a inceput sa planga, in vreme ce abia se intelegea ce spune, cumva ca regreta si ca isi ia angajamentul... A fost poftita de tovarasul Matei, cu o voce alba, sa ia loc. Vocea unei tovarase de la masa s-a auzit mustratoare, spunand ceva despre "In loc sa plangeti, trebuia sa aveti grija de dansul...", dar, neluata in seama, s-a stins. Apoi, au vorbit pe rand ceilalti...
In cele din urma, inspectorul general Matei a dat verdictul: "Fapta este foarte grava, insa avand in vedere politica partidului si statului nostru fata de om, ti se da posibilitatea sa urmezi in continuare cursurile liceale, sa te indrepti si sa-ti corijezi atitudinea. Totusi de o sanctiune nu scapi. Conducerea scolii va gasi sanctiunea potrivita, iar partidul, UTC-ul - calea sa te-ndrepti"... In picioare, Mugur Calinescu simtea cum ii dau lacrimile: "Ma angajez solemn... ma angajez solem...", a inceput el de doua ori aceeasi propozitie, in care le multumea, cu ochii alergand pe chipurile imobile ale tuturor celor de la masa, dupa care el si mama au fost poftiti afara.
Dincolo de usa, maiorul Mihai Craciun, seful Serviciului I de Informatii Interne de la Securitate, le vorbea celor prezenti despre "activitatea reactionara" a celor de la "Europa libera". Subalternul sau, locotenetul Sarbu, care a scris mai apoi, in ceasurile de dupa sedinta, procesul-verbal al desfasurarii ei pentru uzul Securitatii, continua sa hasureze romburi, in vreme ce se prefacea ca ia notite. Nu avea cum sa uite ceva din cele spuse, pentru ca se hotarase sa nu se piarda nici o nuanta, nici un cuvant si ca atare avea sub haina un minicasetofon portabil, pe care inregistrase totul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
