Ziarul de Duminică

Panteonul românesc/ de Ziarul de duminică

Panteonul românesc/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

03.07.2015, 00:06 394

O nouă ediţie, mereu adăugită, a celebrului Dicţionar apărut în urmă cu mai bine de 15 ani la Editura Pro. 630 de articole care definesc reprezentările mitice româneşti, invocate în obiceiurile şi practicile magice să alunge seceta şi bolile, să dea rod holdelor şi animalelor, să afle ursita şi norocul, să căsătorească fetele, să aducă linişte şi pace în ţară. 154 de fotografii-document care ilustrează Panteonul românesc alcătuit din reprezentări mitice grupate în calendarul ţăranului, precum oamenii, pe criterii de vârstă şi de sex: cu moşi (Crăciun, Ajun, Nicolae, Andrei) şi babe (Dochia), cu sfinţi tineri (Sânvăsâi, Dragobete, Sântoader, Sângiorz) şi maturi (Sântilie, Sâmedru), cu zeiţe-fecioară (Floriile, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzăriţele, Ielele) şi zeiţe-mumă (Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Dracului). Asemănător sfinţilor sub cupola bisericii, aceştia cultivau sub bolta cerului vieţuirea paşnică a omului cu semenii, dar şi cu natura din care îşi alegea simbolic mamă, tată, frate, soră, soţie postumă.

„Reprezentările mitice ordonate după vârsta, atribuţiile şi contextele rito-magice ale sărbătorilor şi obiceiurilor din ciclul calendaristic şi din ciclul familial (naşterea, căsătoria şi înmormântarea) în care apar – scrie autorul într-un cuvânt înainte –, sunt ilustrate cu imagini reprezentative grupate în 30 de teme. În comparaţie cu zeii şi zeiţele panteonului clasic greco-roman cioplit în piatră, chipurile figurinelor şi măştilor româneşti sunt realizate, fără excepţie, din materiale perisabile: lut, aluat, lemn, vegetale, textile. Înfrăţirea omului cu natura, din care acesta şi-a ales nu numai divinităţile, ci şi rude, prieteni şi fraţi simbolici, realitate bine exprimată de sintagma creştinism cosmic, a favorizat păstrarea amintirii unor arhetipuri semnificative pentru istoria religiilor, cum ar fi: geneza panteonului exprimat în lut, lemn şi aluat, nu în piatră; idealul de frumuseţe şi perfecţiune al divinităţii adorate, cu chip de om, care a generat două lumi inconfundabile, una geomorfă (neolitică) şi alta antropomorfă (indo-europeană şi creştină); bătaia rituală de dute-vino, mişcare arhetipală a creaţiei şi principiu de funcţionare a primelor unelte şi instalaţii tehnice ale omenirii (piua şi pisălogul, ciocanul şi nicovala, glia de pământ şi băţul de semănat, acul); ascendentul Zeiţei Mamă neolitice în raport cu Zeul Tată indo-european şi cu Fiul lui Dumnezeu creştin şi altele.

Reprezentările mitice ale panteonului românesc sunt definite prin cuvinte ilustrate cu imagini fotografice, icoane şi desene grupate în două cicluri: Veacul divin (ciclul calendaristic), cu naşterea şi renaşterea anuală a divinităţii, şi Veacul de om (ciclul familial), cu naşterea, căsătoria şi înmormântarea omului de-a lungul câtorva decenii.

Autorii aserţiunilor conform cărora românii nu au un panteon propriu exclud valoarea documentului etnografic şi puterea de transmitere a acestuia pe cale orală. Cu acest fetişism, nici America n-ar fi existat înainte de Columb. Compararea panteonului românesc, exclusiv oral, cu cel iconic greco-roman este neconcludentă din punct de vedere al genezei civilizaţiilor cărora le aparţin, dar şi al valorilor morale: unul, decadent încă de la scrierea şi cioplirea lui în marmură şi piatră, cu zei imorali, puşi pe înşelătorii, trădări şi incesturi, altul, cu înalte valori morale expuse în acest volum. În dicţionar nu se fac aprecieri despre adevărul sau neadevărul reprezentărilor mitice şi credinţele generate de acestea, bunuri culturale intangibile care trebuie respectate. O populaţie care are anumite credinţe, convingeri, concepţii despre lume şi viaţă şi trăieşte în conformitate cu normele astfel generate, chiar dacă astăzi acestea ni se par false, absurde, este superioară unei populaţii care ar deţine toate adevărurile din lume, dar nu ar crede în ele, nu le-ar trăi şi nu le-ar respecta. Oamenii au luptat, au suferit şi au murit adeseori pentru erorile lor, dar tocmai aceasta dovedeşte că nu au trăit în minciună, înşelăciune care începe în clipa când se cunoaşte adevărul şi se refuză cu bună ştiinţă respectarea acestuia.

Baza documentară a dicţionarului o reprezintă informaţiile înregistrate în ultimele două secole de neobosiţii culegători ai tradiţiilor populare tezaurizate în arhive, muzee şi colecţii particulare sau publicate în volume şi reviste de specialitate. Un omagiu se cuvine adus celor care s-au preocupat, înaintea noastră, de mitologia română, citaţi cu respect în paginile dicţionarului pentru contribuţiile lor remarcabile. Informaţiile au fost completate de cercetările recente efectuate cu prilejul elaborării Atlasului Etnografic Român. Atât cât i-a permis pregătirea de etnolog, autorul a folosit numeroase informaţii interdisciplinare. O lucrare de acest tip nu poate să fie completă. Lipsesc multe reprezentări mitice, precum figurinele modelate din aluat şi din lut, cioplite în lemn, cusute sau ţesute în război. De asemenea, nu au fost definiţi aşa-numiţii oameni de piatră, munţii sacri, toponimia şi legendele mitice. Eroii din basme, care nu au nicio legătură directă cu activitatea practică sau cultică a oamenilor, au fost lăsaţi, cu bună ştiinţă, în afara panteonului.

Articolele de dicţionar sunt elaborate unitar, după acelaşi tipic metodologic: definiţie, descriere succintă a fenomenului definit, localizare geografică şi precizarea indicaţiilor bibliografice. Termenii-cheie poartă trimiteri încrucişate (*) la articolele dedicate acestora. Preocuparea constantă a fost elaborarea unei lucrări accesibile unor largi categorii de cititori şi să împace, pe cât posibil, exigenţa specialiştilor. Definiţiile sunt formulate prin cuvinte uzuale, adesea prin expresii populare, iar neologismele şi termenii tehnici au fost restrânşi la strictul necesar.”

 

Ion Ghinoiu – Dicţionar de mitologie română, Editura Univers Enciclopedic Gold

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO