Scriitorul francez Patrick Modiano, în vârstă de 69 de ani, considerat un veritabil „artist al memoriilor” şi un fin cunoscător al psihologiei compatrioţilor săi din timpul Ocupaţiei naziste, a primit Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 : „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, a precizat Comitetul Nobel.
Patrick Modiano este al 11-lea laureat al premiului Nobel pentru literatură care s-a născut în Franţa. Scriitorul francez a câştigat anterior alte două distincţii literare prestigioase - marele premiu pentru roman decernat de Academia franceză (pentru „Les Boulevards de ceinture”, 1972) şi premiul Goncourt (pentru „Rue des boutiques obscures”, 1978).
Patrick Modiano s-a născut în 1945, în Boulogne-Billancourt, dintr-un tată evreu italian şi o mamă belgiană, potrivit site-ului editurii Art, care, în 2012, i-a publicat în limba română romanul „În cafeneaua tinereţii pierdute” (tradus de Constantin Abăluţă). În liceu îl întâlneşte pe Raymond Queneau, care îl introduce în lumea literară şi care îi citeşte manuscrisul primei sale cărţi înainte de publicare, în 1968, „La Place de l'Étoile”, care a câştigat premiul Roger Nimier şi premiul Feneon.
Modiano este un scriitor prolific, publicând, de atunci, câte un roman la un interval de maximum trei ani. Printre cărţile sale se numără: „Le Rond de nuit” (1969), „De si braves garçons” (1982), „Remise de peine” (1987), „Fleur de ruine” (1991), „Chien de printemps” (1993), „La petite bijou” (2001, premiul Jean Monnet pentru literatură europeană, oferit de departamentul Charente), „Dans le café de la jeunesse perdue” (2007).
Opera romancierului Patrick Modiano are în centrul ei teme majore precum memoria, ignoranţa, identitatea şi sentimentul de vină. Oraşul Paris este adeseori prezent în textele scrise de Patrick Modiano şi poate fi considerat un personaj care participă în mod activ la intriga romanelor sale. La fel de des, povestirile sale sunt construite pe baza unor evenimente biografice şi pe evenimente care au avut loc în timpul ocupaţiei germane. Alteori, Patrick Modiano se inspiră în operele sale din interviuri, articole de presă şi notiţe proprii pe care le-a redactat şi colecţionat de-a lungul anilor.
Romanele lui Modiano arată o afinitate între ele şi anumite episoade dintr-un roman sunt dezvoltate ulterior în alte lucrări. După acelaşi model, diverse personaje apar în mai multe povestiri. Oraşul natal al scriitorului şi istoria oraşului servesc adeseori de liant între povestiri. Un personaj dintr-o lucrare de-a sa, ce are ca fundal Al Doilea Război Mondial, este Dora Bruder (eroina din romanul omonim publicat în 1997). Acel volum spune povestea unei fete de 15 ani din Paris care devine una dintre victimele Holocaustului. Printre celelalte opere ale scriitorului francez care dezvăluie elemente autobiografice evidente se află şi volumul „Un pedigree” apărut în anul 2005.
Cel mai recent roman al său se intitulează „Pour que tu ne te perdes pas dans le quartier”, care a fost publicat de prestigioasa editură Gallimard pe 2 octombrie.
Patrick Modiano a obţinut şi distincţii pentru întreaga operă: premiul Prince Pierre de Monaco (1984), marele premiu pentru literatură Paul Morand (2000), premiul mondial Cino del Luca (2010), premiul BnF, premiul Marguerite Duras (2011) şi premiul de stat pentru literatură din Austria (2012).
În colaborare cu regizorul Louis Malle, Patrick Modiano a scris şi scenarii de film („Lacombe Lucien”, 1973, „Bon Voyage”, 2003), precum şi versuri pentru cântece.
Patrick Modiano mai are publicate în limba română cărţile „Dora Bruder” (apărută în 2006 la RAO, în traducerea Simonei Brânzaru), „Micuţa Bijou” (apărută în 2003, la editura Humanitas) şi „Bulevardele de centură” (apărută în 1975, la editura Univers).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
