Nu i-a ingaduit bugetul o constructie mai somptuoasa. De aceea a si recurs la Johannes Schulz, care, pana in 1883, a fost diriginte de santier la Sinaia. Acesta a inaltat un chalet in stilul Neorenasterii germane, pe placul si dupa posibilitatile comanditarului. Il vor continua pe Schulz, dupa 1890, Karel Liman si Lecomte du Nouy.
Liman este arhitectul-sef al Casei Regale Romane dupa 1896. El incepe si lucrarile de constructie a Pelisorului, a grajdurilor regale de pe Furnica, a Economatului, a Corpului de Garda... Va fi o constructie desfasurata pe o suprafata de 3.200 mp, cu 160 de camere. Gratie imbunatatirilor aduse dupa primul Razboi Mondial de Jean Ernest sau de decoratorii J.D. Heymann, August Bemb, J. Dollitschek, Martin Sthr, Anton Pssenbacher, Bernhard Ludwig, Pelesul va deveni unul dintre cele mai coerente ansambluri Art Nouveau din Romania.
Carol I comanda doua monografii pentru a face cunoscute minunatiile palatului, ambele aparute in acelasi an: 1893. Lucrarea lui Leo Bachelin, bibliotecarul Curtii Regale - Castel Pelesch, le Chateau Royal de Sinaia - se adresa unui public francofon, in special elitei romanesti, careia i se sugera superioritatea artei germane asupra celei franceze.
A doua - Das rumanische Kunigsschloss Peles -, semnata de unul dintre cei mai cunoscuti teoreticieni ai Grunderzeit-ului, Jakob von Falke, circula in intreaga lume germanica, vestind mareata realizare a Regelui Carol in Carpati.
Pelesul este o compozitie somptuoasa, cu o mare bogatie de forme si decoruri.
E o resedinta regala care rivalizeaza prin frumusete cu castelele Miramar de langa Trieste, de pe tarmul Adriaticii, sau cu Neuschwanstein sau Berg din Alpii Bavariei.
Ferestrele mari, acoperite cu vitralii splendide, aparate de grele zabrele de fier elegante, galeriile incarcate vara cu flori si verdeata, acoperisul inalt si inclinat, sfredelit de fel de fel de ferestruici si ochiuri inguste, totul inconjurat din trei parti de un parc feeric cu sapte terase in amfiteatru, parc amenajat de arhitectul F. Rebhum, au ceva modern si seniorial, monumental si fantezist, rustic si atragator.
Lemnul e intrebuintat cu mare generozitate. Din lemn sunt partile principale ale castelului, pridvoarele care leaga din stalp in stalp trupurile de capetenie ale cladirii, galeriile zvelte atarnate ca niste punti la etajele turnurilor si turnuletelor, grinzile care se vadesc in ziduri. Impresia de armonie simpla e pregnanta.
Resedinta regala din muntii Bucegi este castel prin arhitectura, vila prin situatie si muzeu prin comorile artistice pe care le contine.
Este totodata o constructie care poarta pecetea unui om: Carol I.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
