Ziarul de Duminică

Penelopa continuă să se uite pe gaura cheii/ de Radu Constantinescu

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Radu Constantinescu

26.05.2016, 23:37 74

În urmă cu opt ani, de un 8 martie sărbătoresc, doi artişti cunoscuţi şi profesori cu har ai Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj Napoca, Radu Moraru (actualmente Rectorul prestigioasei instituţii de învăţământ) şi soţia sa, Liliana Moraru, şi-au pus următoarea întrebare: oare, ce mai face Penelopa? Şi tot ei au încercat să răspundă, cercetând cu atenţie atelierele de creaţie clujene ale artistelor decoratoare. Se lucra mult, se concepeau creaţii extraordinar de interesante, din păcate destul de puţin cunoscute nu numai marelui public, ci chiar şi specialiştilor. Cei doi profesori / artişti şi-au propus, în consecinţă, să scoată din ateliere tot ce era mai frumos din comorile neştiute şi nepreţuite existente acolo, să pună în valoare forţa creativă feminină ascunsă sub o aparentă fragilitate. Aşa a debutat în 2008 un proiect artistic care avea să se bucure de un succes fulminant: expoziţia de tapiserie, sculptură şi artele focului cu titlul generic Ce mai face Penelopa? Evenimentul a avut la început un ritm trienal, apoi, datorită succesului, a devenit bienal. Şi iată-l ajuns acum la cea de a patra ediţie, organizat de UAD în parteneriat cu Muzeul de Artă din Cluj şi vernisat săptămâna trecută în sălile acestuia.

Penelopa numărul patru vine cu o noutate: dacă, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă au fost prezente cele mai cunoscute artiste ale Clujului, în 2016 cei doi iniţiatori ai proiectului au adresat invitaţia de participare doar tinerelor artiste. Ediţia a fost gândită ca o expoziţie a studentelor şi absolventelor de la specialităţile design textil, sculptură şi ceramică-sticlă-metal din cadrul UAD, lucrările prezentate fiind proiecte de licenţă sau creaţii după absolvire. Aşadar, scopul său, aşa cum subliniau organizatorii la vernisaj, este acela de „a oferi oportunităţi de vizibilitate  studenţilor performanţi şi tinerilor artişti, în vederea promovării activităţii de creaţie artistică pe plan local, naţional şi internaţional.”

Speranţe deloc deşarte. Cele 30 de artiste dovedesc o fantezie debordantă. Discursul lor plastic impresionează  atât  prin originalitatea concepţiei, cât şi prin delicateţea şi fineţea transpunerii în materialele specifice acestor specializări. Păstrând tehnicile tradiţionale, noile Penelope au inovat în materie de formă. În locul clasicelor tapiserii policrome, vizitatorii pot admira inefabile desene/ţesături pe mătase, neliniştitoare forme angelice, portrete-tapiserii în alb şi negru. În acest din urmă caz, artistele pictează practic cu fir textil, obţin efecte cromatice neaşteptate din contrastul puternic al celor două culori, exploatând calităţile materialului tradiţional, căldura şi expresivitatea lânii. În faţa portretelor, la nivelul solului, se odihnesc mai multe cupole textile, un fel de mici tumuli decorativi din ţesături de culori diferite, cu bogăţia nuanţelor cozilor de păun. Deşi aparent quasi-identice şi realizate cu tehnici asemănătoare, nici portretele şi nici cupolele nu sunt lucrate de aceeaşi mână. Mai multe Penelope s-au aşezat la război şi, sub bagheta maestrului dirijor, au realizat variaţiuni pe aceeaşi temă. În umbra artiştilor tineri se află, discret, un spiritus rector care îi îndrumă, o generaţie este precedată de alta, în spatele şirului de cupole şi de portrete se poate intui traseul estetic al generaţiilor succesive de artişti.

Mă grăbesc să adaug că ar fi o nedreptate dacă am vorbi aici doar despre Penelopa, fără a-l aminti şi pe Hefaistos. În expoziţie sunt expuse nu numai textile, ci şi lucrări în metal şi sticlă. Artele focului se dovedesc complementare artei izvorâte din atingerea delicată a mâinilor ţesătoarei. Unele lângă celelalte, se potenţează reciproc prin contrastul evident – şi căutat – între materialele specifice acestor genuri artistice.

Afişul ediţiei iniţiale, păstrat până astăzi, privitul prin gaura cheii, este excepţional prin sugestia pe care o oferă privitorului: pe de o parte - curiozitatea tipic feminină în căutarea ne-spusului şi ne-exprimatului, pe de alta - curiozitatea publicului faţă de soluţiile noi şi neaşteptate ale artei decorative. Penelopa (Şcoala de textile de la Cluj) continuă să lucreze, spre bucuria lui Ulyse şi a iubitorilor de frumos.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO