La târgul de carte Bookfest de la începutul verii, Editura ART alansat pe piaţă primul roman grafic de la noi, în ceea ce vrea săfie chiar o colecţie, dar care merită de pe acum atenţie. Estevorba de "Persepolis", de Marjane Satrapi, carte care a şi fostecranizată, iar filmul a primit, în 2007, Premiul JuriuluiFestivalului de la Cannes.
Puţină lume ştie ce este acela un roman grafic, încât este nevoie,socotim, de câteva explicaţii. Romanul grafic a apărut la jumătateasecolului trecut, dar primul artist occidental care a construitînsă, cap-coadă, un text amplu conceput în formula imagine-text afost William Blake, în "The Marriage of Heaven and Hell". Primulval care a transformat romanul grafic într-un gen apreciat şigustat s-a înregistrat în Statele Unite, când au fost adaptaţi mariclasici în benzi desenate. Popularitatea crescândă a benzilorserializate ("Aventurile lui Tinin" fiind unul dintre pionieri) afuncţionat de minune ca rampă şi pentru noile romane, în 1969 JohnUpdike invocând această "mutaţie" grafică drept argument pentruteoria despre "moartea romanului". Primele romane graficeproclamate ca atare au apărut însă la sfârşitul anilor '70,termenul începându-şi cariera după ce a apărut pe coperta volumului"A Contract with God and other Tenement Stories" de WillEisner.
La noi, în România, de-abia există banda desenată, vreo 3-4 editoriactivi şi vreo de 20 de publicaţii. Banda desenatǎ pentru adulţieste reprezentatǎ în principal de editorul Hardcomics care apublicat tineri autori români (9 titluri, disponibile doar 5).Extrem de activă în promovarea genului este Asociaţia JumătateaPlină, care a şi contribuit, alături de Editura ART, la apariţia înromâneşte a cărţii despre care vorbim mai jos.
"Persepolis" este un minunat roman grafic ce-şi ia numele de lafosta capitala a imperiului persan. Scris de Marjane Satrapi, estede fapt o autobiografie vizuala, în alb-negru, a autoarei, tristasi amuzanta in acelasi timp, despre copilaria petrecuta in timpulRevolutiei Islamice din anii 70 si a Razboiului Iraniano-Irakiandin anii 80. O carte atât de bine primită, citită, multipremiată şitradusă în foarte multe alte limbi, încât revista Time scria:"Memoriile unei maturizări în Iranul revoluţionar, Persepolisaruncă o privire fără egal într-un mod de viaţă aproape necunoscutşi greu accesibil. Satrapi a ales să-şi spună remarcabila povesteîntr-o minunată carte de benzi desenate, unică şi indispensabilă.Îţi lasă o senzaţie ciudată, ca şi când ai citi un mesaj trimisîntr-o sticlă de un naufragiat". Inclus în toate listele de"lecturi obligatorii" când vine vorba de romane grafice,"Persepolis" s-a vândut în peste două milioane de exemplare şi afost de mai multe ori premiat la prestigiosul Festival de BenziDesenate de la Angoulême (Franţa), iar în Spania a fost recompensatpentru mesajul antifundamentalist. Transformat într-un lungmetrajde animaţie, ai cărui coregizori au fost chiar Satrapi şi artistulVincent Paronnaud, "Persepolis" a primit, cum spuneam, în 2007Premiul Juriului la Cannes, fiind nominalizat şi la Oscaruri.
Cartea povesteşte, în aproape 400 de apgini, copilăria pe careMarjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cuconvingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă dedinainte de Revoluţia Iraniană; conflictul dintre Irak şi Iran;anii petrecuţi la liceu în Viena, revenirea în Iran şi plecareadefinitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap,un bildungsroman. Vălul care acoperă, de regulă, sensibilelechestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică încartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţede gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru. Găsim de toate înroman: umor, analiză socială, critici fără tezism. Formula graficăminimalistă, naivă, se potriveşte perfect cu perspectiva copilului,dar şi cu contextul social pe care îl arată. Imaginile şi textul secompletează permanent.
"Persepolis" va fi completat curând în colecţia Romanul grafic cualte titluri pentru care Editura ART trebuie felicitată.
*) Marjane Satrapi - "Persepolis", Editura ART. Traducere din limbafranceză de Mihaela Dobrescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
