La Palatul Suţu, Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită să descoperiţi noua expoziţie temporară, deschisă în perioada 29 iulie 2016 – 30 august 2017 -„Pinacoteca Bucureştiului. Un proiect interbelic”. Expoziţia reprezintă un memento dedicat Pinacotecii bucureştene şi preconizează să sintetizeze o imagine reprezentativă a acesteia, în constituirea căreia colecţionismul de stat şi cel particular au avut o pondere egală. Deschizând această expoziţie, Muzeul Municipiului Bucureşti redă publicului două noi spaţii expoziţionale de la etajul Palatului Suţu, completând circuitul de vizitare după ce acestea au funcţionat ca depozite o perioadă de câţiva ani. Pinacoteca bucureşteană, inaugurată în 1933, având ca prim sediu palatul amiralului Gheorghe Urseanu, a ajuns să cuprindă azi aproximativ 5.500 de piese de pictură, grafică şi sculptură românească şi universală. Conjuncturi diverse ale istoriei urbane au făcut colecţia inaccesibilă locuitorilor Capitalei, timp de un sfert de veac. După ce a fost deposedată de numeroase opere preţioase în anii comunismului, colecţia nu a mai fost valorificată după 1990 decât fragmentar, prin câteva evenimente temporare, majoritatea găzduite în locaţii externe Muzeului Municipal.
Fondată prin strădania unor personalităţi marcante ale culturii româneşti a epocii, ca secţie a Muzeului Municipal, Pinacoteca a devenit, în primii săi ani de existenţă, esenţială în modernizarea culturală a Capitalei, prin eforturi concentrate ale Municipalităţii, colecţionarilor şi instituţiilor donatoare, între care: Eforia Spitalelor, Clubul Tinerimii, Automobil Clubul Român, alături de Cabinetul Primarului General împreună cu Direcţia Mişcării Culturale.
Primele două colecţii donate Municipalităţii – cea a magistratului Ioan I. Movilă şi cea a sculptorului Filip Marin – au fost hotărâtoare pentru începuturile importantei instituţii de cultură. Însemnătatea lor a făcut ca, în perioada interbelică, două din cele şase săli ale Pinacotecii să poarte numele celor doi colecţionari. Gestul soţiilor lor de a contribui la înzestrarea Pinacotecii era considerat esenţial pentru constituirea şi păstrarea memoriei colective prin sporirea patrimoniului artistic bucureştean. Pinacoteca însăşi era apreciată ca un veritabil „templu al artei” care să încânte şi să instruiască. Nu era întâmplătoare cutuma ca artiştii români ce îşi petreceau perioadele de studii în străinătate să trimită acasă copii după marii maeştri occidentali consideraţi repere culturale desăvârşite. Asemenea lor, figuri din elita românească achiziţionau, în afara lucrărilor originale, copii după realizări celebre, pe care să le adauge cu mândrie patrimoniului lor privat. Nu în ultimul rând, preocuparea Instituţiei pentru promovarea de valori autentice a impulsionat creaţia locală, concretizându-se într-un real tezaur de repere vizuale bucureştene.
Prin recurs la entitatea iniţială a Pinacotecii, expoziţia de faţă reuneşte lucrări provenite din primele două colecţii donate, expuse alături de creaţii reprezentative pentru artiştii români din perioada modernă şi contemporană, grupate tematic, în patru secţiuni – portrete, naturi statice, scene de gen, peisaje. Astfel, publicul poate vedea opere de artă universală, dar şi pânze româneşti semnate, între alţii, de Gheorghe Tattarescu, Mişu Popp, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Ion Andreescu, G.D. Mirea, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Francisc Şirato, Coca Meţianu, Mina Byck Wepper, Rodica Maniu etc. Sunt expuse sculpturi de Filip Marin, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Miliţa Petrascu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Gheorghe Anghel, Constantin Lucaci, Ovidiu Maitec.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
