Ziarul de Duminică

Pioasa cea ambiţioasă/ de Elisabeta Lăsconi

Pioasa cea ambiţioasă/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

05.08.2011, 00:04 645

După "Regina alba", în care imaginează isprăvile uneidescendente a zânei Melusina, ca să-şi vadă soţul ajuns şi rămas petronul Angliei, Philippa Gregory a creat în "Regina roşie", ca-noglindă, altă figură feminină la fel de ambiţioasă, care îşi dedicăviaţa unui ţel similar, convinsă că fiul ei va fi rege. Cele douăeroine sunt proiectate în evenimentele din Războiul celor DouăRoze, care a măcinat istoria Angliei, dar autoarea le-a construitîn contrast evident: vrăjitoarea şi pioasa.

Regina albă, Elizabeth Woodville, a intrat prin căsătoria cuEdward în casa de York, cu trandafirul alb drept emblemă. Ea are camodel şi protectoare pe zâna Melusina, alegând calea vrăjitoriei,pentru că posedă, ca şi mama ei, darul celei de-a doua vederi şiputerea asupra elementelor fluide, aerul şi apa. Epica împleteştepoveşti de iubire şi luptele pentru domnie, ţesând firele magiei peurzeala formată din marea istorie.

Regina roşie, Margaret Beaufort, aparţine prin naştere şicăsătorii casei de Lancaster, ce arborează ca emblemă trandafirulroşu, dar îşi duce existenţa după modelul Ioana d'Arc, alegândcalea credinţei, cu rugăciuni şi penitenţă. Înzestrată cuinteligenţă şi ambiţie rare, cu voinţă şi tenacitate de neclintit,a reuşit să-şi vadă fiul urcând pe tron şi punând capăt războiuluidintre cele două familii de veri.

"Regina roşie" urmăreşte viaţa unei tinere, de la 12 ani până laaproape 30 de ani, când îşi împlineşte ţelul: aşază pe tronulAngliei pe unicul ei fiu, un Tudor din casa de Lancaster. Romanulse opreşte aici, însă istoria o consemnează ca întemeietoareadinastiei Tudor, mama întâiului rege din această dinastie, Henrical VII-lea, şi bunica lui Henric al VIII-lea. Totodată, ea aîntemeiat două colegii la Cambridge, semn al pasiunii ei pentrustudiu.

Eroina impresionează prin credinţa nestrămutată în Dumnezeu şiîn destinul ei. Margaret Beaufort vrea să se dedice Domnului într-omănăstire, doreşte educaţia care să-i deschidă înţelegerea cărţilorsfinte, însufleţită de modelul Fecioarei franceze, dar află foarterepede că familia a hotărât altceva: căsătoria pentru a naşte unfiu care să întărească dreptul casei de Lancaster la tron. Sesupune, mânată de convingerea că împlineşte voia Domnului, de urafaţă de casa de York şi datoria faţă de propria casă deLancaster.

La 12 ani este căsătorită cu Edmund Tudor, conte de Richmond,rămâne văduvă cu două luni înainte să-i nască fiul, Henric. Încursul naşterii grele pentru o fată de 13 ani, pricepe că nucontează decât ca să asigure moştenirea printr-un fiu, iar de aiciîncolo, învaţă să-şi accepte soarta şi să lucreze pentru împlinireaei. Nici maternitatea nu şi-o poate împlini, fiul îi este luatpentru a fi crescut şi educat de alţii.

Este căsătorită a doua oară şi se bucură de o viaţă de familieşi un bărbat înţelept, căruia treptat începe să-i înţeleagă modulde a gândi, deşi îi acceptă greu hotărârile. Abia acum Margaret sematurizează suficient, încât după moartea lui, când rămâne singură,îşi alege pe al treilea soţ, Thomas Stanley, cel aflat mereu departea învingătorului în bătăliile din Războiul Celor Două Roze,egal cu ea în calcul politic şi abilitate.

Philippa Gregory a construit o eroină plină de contradicţii:fetiţă ce se hrăneşte din idealul sfinţeniei, devotată întotalitate regelui Henric al VI-lea şi reginei sale, apoiadolescenta silită să se maturizeze timpuriu, tânara femeiereprimând orice sentiment. Pioşenia este la fel de intensă ca şiura faţă de frumoasa regină vrăjitoare, faţă de fiii ei, prinţiiînchişi în turn.

Dacă Regina albă din neamul York coboară din zâna Melusina,Regina roşie din casa de Lancaster are altă descendenţă, purspirituală, din Ioana d'Arc. Cititorul are de ales între vrăjileuneia şi pioşenia celeilalte, la fel de fluide şi lunecoase cândintră în jocul puterii. Scriitoarea care domină ficţiunea englezăde inspiraţie istorică reuşeşte să se întreacă pe sine prin celedouă personaje, rivalizând ca originalitate cu surorile Boleyn.

Philippa Gregory, Regina roşie, traducere din limbaengleză de Anacaona Mîndrilă‑Sonetto, Editura Polirom, 2011, 360pag.

ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărulliterar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară,Viaţa Românească.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO