În ianuarie 2014, Art Yourself Gallery a lansat în premieră un proiect maraton, împreună cu 17 artişti, timp de 11 luni, cu 11 expoziţii pe 11 teme, în fiecare zi de 17 a fiecărei luni.
Protagoniştii acestui proiect experimental sunt: Aitch, Felix Aftene, Gabriel Caloian, Codruţa Cernea, Mihail Coşuleţu, Cristian Crisbăşan, Suzana Dan, Amalia Dulhan, Andreea Floreanu, Cornel Lazia, Ileana şi Cătălin Oancea, Dragoş Pătraşcu, Tudor Pătraşcu, Radu Rodideal, Adrian Sandu, Bogdan Teodorescu, Ioana Ursa.
La iniţiativa fotografilor Cornel Lazia si Cristian Crisbăşan, încercăm să vă dezvăluim Portretele artiştilor aşa cum se văd ei înşişi şi aşa cum sunt priviţi prin obiectivul fotografilor. Astăzi a a venit rândul Suzanei Dan.
Suzana Dan s-a născut într-una din verile secolului XX lângă cel mai frumos munte din România. A avut una dintre cele mai frumoase copilării de pe planetă. Prima lucrare de artă notabilă în cariera sa a fost „Mormântul eroului” considerată personal de către artistă ca fiind momentul de conştientizare a fiorului creativ. Şi al frământărilor, dovadă fiind intervenţia câţiva ani mai târziu asupra acestei lucrări sub influenţa convenţiilor de reprezentare corectă a realităţii. Ulterior acest lucru a fost conştientizat cu mare dramatism şi a dus la decizia personală de a elibera concepţia personală şi artistică de orice reguli.
Urmeaza Scoala de Artă din Braşov, Liceul de Artă din Braşov, Universitatea de Artă din Bucureşti. Urăşte metodologia de predare drept care trece prin anii de studiu ca raţa prin apă. Învaţă ce îi place, îşi urăşte profesorii de cultură generală (mai putin pe profesoara de biologie) şi îşi iubeste profesorii de specialitate.
În clasa a 9-a află pentru prima dată de Beuys. Nu înţelege absolut nimic însă câţiva ani mai târziu, în primul an de facultate, zâmbeşte dispreţuitor când se discută despre el.
În sălbaticii ani de facultate beneficiază de o viaţă aventuroasă atât cât îi permit anii ’90 ai unui Bucureşti aflat în amarnică tranziţie plus propriile reguli de viaţă. După cuminţenia şcolii ardelene şi confuzia primilor ani de facultate, continuă buna înţelegere a lucrurilor începută în anii de liceu graţie profesorului Florin Mitroi şi a unor călătorii de studiu în Italia. Confruntarea directă cu opulenţa şi neruşinarea cromatică a picturii italiene îi provoacă profunde exaltări estetice. Plânge în faţa Madonelor şi plescăie în faţa savorii picturale.
Revine în ţară şi îşi termină lucrarea de diplomă în care îşi scufundă iubitul într-o junglă vegetală lascivă şi devoratoare.
După absolvire urmează cursul firesc al carierei artistice, expoziţiile, specializările, recunoaşterea meritelor, acordarea burselor.
1. Ce cauţi tu în viaţa ta?
Un sens.
2. Te naşti artist sau te faci artist?
Pentru mine asta este o întrebare asemănătoare cu „Care a fost primul: oul sau găina?” chiar dacă până şi la această întrebare care a frământat minţile s-a găsit soluţia proto-găinii. Avem câteva milenii de cultură plus munţi de teorie a artei şi revenim cu inocenţă la aceeaşi întrebare tocmai fiindcă nu există un răspuns. Iar în zilele noastre odată cu postulatul lui Beuys nu mai există absolut niciun fel de graniţă: oricine este artist.
3. Ce vezi, unde vezi şi cum vezi?
Văd viaţa mea, planeta Pământ, micro-istoria, macro-istoria, fărâma de nisip şi muntele. Le văd în jurul meu, în spaţiul meu personal şi în afara lui, în realitatea fizică, augmentată sau virtuală şi mă strofoc să le simt cât mai liber, în afara convenţiilor învăţate sau impuse.
4. Cum creezi şi când eşti gata să te arăţi?
Creez haotic, creez la apăsare de buton, beneficiez în egală măsura de libertatea fără margini si libertatea impusă. Comunic când mi se permite, practic o etalare a produsului creat în conformitate cu regulile jocului. Deviez uneori (sunt om, deci este normal să mai răbufnesc în corsetul convenţionalităţii) şi practic un takeover al spaţiului public dar întotdeauna cu degetul mic al mâinii ridicat.
5. Cum te vezi în proiectul 11172014 şi ce aştepţi de la acesta?
- ideea de 11 expoziţii de grup, pe 11 teme, timp de 11 luni
Cum am mai spus o dată, văd acest proiect per ansamblu ca pe o lucrare colectivă.
- Care a fost provocarea?
Dinamica proiectului
- Cum este colaborarea cu ArtYourself?
Corect profesională.
- Cum îi percepi pe colegii din grup?
Oameni frumoşi.
- Cum ai dori să se desfăşoare proiectul mai departe?
Să se termine şi să nu existe part 2, part 3 etc. Urăsc continuările de acest gen. Sunt total greşit înţelese şi deloc constructive, împotriva însăşi ideii de continuitate.
- Cum apreciezi reacţia publicului?
Civilizată. Cred că aş dori mai mult dar asta este o problemă generală legată de publicul din galeriile de artă si implicarea / reacţia lui.
6. Ce rol au creaţia şi arta în viaţa omului?
Justifică prezenţa creierului şi a sufletului în corpul uman. Creaţia mea este propria mea terapie, dacă cumva devine panaceu şi pentru alţii, aleluia!
7. Pune-ţi o întrebare şi răspunde la ea.
- Eşti fericită?
- Da.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
