Pe micuţa stradă a Monetăriei, alături de Muzeul Ţăranului Român, se află Biserica Mavrogheni, zidită de domnitorul fanariot Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790), într-un loc situat, în acea vreme, în afara oraşului, „la capătul podului Mogoşoaia“. E o biserică cu catapeteasma unică, singura piesă rămasă din vechiul lăcaş. Ansamblul de pe lângă biserica „Izvorul Tămăduirii“ a jucat un rol important în istorie. Aici, de pildă, s-a tipărit „Curierul românesc“ – prima gazetă în limba română, cu caractere chirilice. Tot aici a văzut lumina tiparului „Regulamentul Organic“ – prima constituţie a României moderne şi prima carte de muzică bisericească „în sistema nouă“ (modul în care se cântă şi astăzi) din lume, alcătuită de Petru Efesiu, precum şi multe alte cărţi laice şi religioase. Încă de la întemeierea bisericii, aici funcţiona şi o şcoală. Aici se află şi mormântul lui Horia Bernea, primul director general de după 1990 al Muzeului Ţăranului Român.
Foarte puţină lume ştie însă că la această biserică a fost cântăreţ Constantin Brâncuşi. În timpul studiilor la Facultatea de Arte Frumoase din Bucureşti, a cântat în corul bisericii Mavrogheni unde, după mărturia ilustrului V. G. Paleologu, „urca «Aliluia» până la expir, ba chiar ajungea să moduleze de o sută de ori «Doamne, miluieşte!», uimindu-şi asistenţa“.
În memoria lui Constantin Brâncuşi, la 13 martie a fost dezvelit, în curtea Bisericii Mavrogheni, portretul monumental al sculptorului, din bronz aşezat pe coloană de piatră (foto 1). Lucrarea îi aparţine cunoscutei sculptoriţe şi pictoriţe Silvia Elena Radu (foto 2).
Iată ce scrie dr. Ioana Vlasiu, istoric de artă, membru al AICA (Association Internationale des Critiquesd'Art) despre autoarea sculpturii şi opera ei:
„Silvia Radu este unul dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi artişti români de azi.
Ca sculptor s-a afirmat de timpuriu şi s-a impus prin capacitatea de a da viaţă unui conţinut de idei, de a intui în portret esenţa unei personalităţi, de a înţelege sensul materialului în care lucra.
Numeroasele expoziţii care au punctat cariera ei artistică prodigioasă de-a lungul mai multor decenii nu au făcut decât să confirme faptul că ne aflăm în faţa unui creator de excepţie. Au spus-o importanţi critici de artă, iar publicul iubitor de artă şi-a manifestat constant admiraţia pentru opera ei puternică, diversă, convingătoare în toate privinţele.
Silvia Radu este autoarea a numeroase sculpturi instalate în spaţiul public, întotdeauna bine primite de comanditar şi integrate în comunitatea căreia i-au fost adresate. Nu în ultimul rând, aş vrea sa insist asupra importanţei pe care credinţa şi viaţa de autentică creştină pe care o duce Silvia Radu, s-a răsfrânt asupra muncii ei artistice. Sculptura ei este pătrunsă de suflu religios, iar operele ei cu temă biblică trezesc în privitor emoţia cu mijloacele unei arte dintre cele mai rafinate.
Ca portretistă, Silvia Radu a dovedit întotdeauna capacitatea de a sugera dincolo de aparenţa fizică viaţa interioară a celui portretizat, iar portretul lui Brâncuşi din curtea bisericii Mavrogheni confirmă odată în plus harul de portretista al artistei. Orice instituţie care deţine o lucrare de Silvia Radu se poate considera privilegiată.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
