Ziarul de Duminică

Povestea care a inspirat legenda lui Moby Dick/ de Ziarul de duminică

Povestea care a inspirat legenda lui Moby Dick/ de Ziarul...

Autor: Ziarul de Duminica

15.04.2016, 00:00 661

Nathaniel Philbrick

În inima mării

Tragedia vasului Essex

Editura Corint istorie

Traducere din limba engleză de Sorin Şerb. Prefaţă de Irina-Margareta Nistor.

În 1820, nava Essex a fost atacată şi scufundată de un caşalot înfuriat, echipajul disperat ajungând să plutească în derivă, în trei bărci mici, mai mult de nouăzeci de zile. Nathaniel Philbrick foloseşte documente puţin cunoscute şi prezintă detalii vii ale tradiţiei vânătorii de balene din Nantucket pentru a evidenţia aspectele terifiante ale acestui dezastru maritim înfiorător. În inima mării plasează pentru totdeauna tragedia vasului Essex în canonul istoric nord-american. În carte sunt relatate adevăratele evenimente care stau la baza celebrului roman Moby Dick de Herman Melville.

„O carte cutremurătoare. Philbrick a creat un thriller înspăimântător pe temeiul  unei poveşti vechi de două secole.” The New York Times Book Review
„Una din marile poveşti de aventuri nord-americane. Prezentându-ne evenimente  extreme, În inima mării ne ţine cu sufletul la gură.” The Wall Street Journal

„Deşi puţini şi-l mai amintesc astăzi – scrie autorul –, naufragiul balenierului Essex   produs de un caşalot înfuriat a fost unul dintre dezas­trele cele mai cunoscute ale secolului al XlX-lea. Aproape că nu există copil în America să nu fi citit despre el la şcoală. A fost incidentul care i-a inspirat lui Herman Melville punctul culminant din Moby Dick.

Dar scena finală a romanului lui Melville – scufundarea co­răbiei – a fost doar  începutul în istoria reală a catastrofei în care a fost implicat balenierul Essex. Scufundarea pare să marcheze începutul unui fel de experiment îngrozitor al cărui scop era să vadă cât de departe poate ajunge animalul din om în lupta sa îm­potriva sălbăticiei mării. Dintre cei 20 de oameni care au scăpat de pe corabia distrusă de balenă nu au supravieţuit decât opt. Cei doi salvaţi de Dauphin navigaseră aproximativ 8.300 de km peste Pacific, cu cel puţin 900 de km mai mult decât traseul străbătut de şalupa căpitanului William Bligh după ce a fost abandonat de răsculaţii de pe Bounty şi de cinci ori mai mult decât lungimea traversării efectuate de Sir Ernest Shackleton către Insula Georgia de Sud.

Pentru aproape 180 de ani, cele mai multe informaţii cunos­cute despre acest dezastru au provenit din cele 128 de pagini ale volumului Narrative of the Wreck of the Whaleship Essex, scris de Owen Chase, ofiţerul secund al corăbiei. Ne-au mai parve­nit istorisiri fragmentare şi de la alţi supravieţuitori, dar aces­tea nu au autoritatea şi anvergura naraţiunii lui Chase, care a fost redactată cu ajutorul unui scriitor şi publicată la doar nouă luni după salvarea acestuia. Apoi, prin 1960, a fost descoperit un carnet în podul unui conac din Penn Yan, New York. Abia 20 de ani mai târziu, în 1980, carnetul a intrat pe mâi­nile lui Edouard Stackpole, un expert în vânătoarea de balene.

Am ajuns în cele din urmă să-mi dau seama că dezastrul balenierului Essex i-a furnizat lui Melville mult mai mult decât un final pentru unul dintre cele mai importante romane americane scrise vreodată. El vorbea despre aceleaşi conflicte de clasă, rasă, conducere, de relaţie a omului cu natura care l-au preocupat şi pe el în fiece pagină din Moby Dick. Dar a fost şi întâmplarea care i-a oferit lui Melville un loc arhetipal, şi în acelaşi timp real de unde să lanseze expediţia imaginară a navei Pequod: o mică insulă care atrăgea cândva atenţia între­gii lumi. Goana după agoniseală, tehnologia avansată, încrederea religioasă în propriul destin: acesta era Nantucketul anului 1821 – esenţa a ceea ce va deveni America. Nimeni nu-şi imagina că, în mai puţin de o generaţie, insula va eşua, copleşită, ca şi Essex, de legătura prea strânsă cu balenele.”

Cartea a fost distinsă cu Nation Book Award.

După această carte cutremurătoare s-a realizat un film, în 2015, regizat de Ron Howard, cel care a mai făcut „Apollo 13” şi  „A Beuatiful Mind”. Povestea e uşor  modificată. În anul 1850, hangiul Thomas Nickerson primeşte o vizită din partea scriitorului Herman Melville care îi oferă bani pentru a-i povesti ce s-a întâmplat cu Essex – Nickerson fiind ultimul supravieţuitor al acelui echipaj. Acesta refuză iniţial, dar cedează atunci când intervine soţia lui. În urmă cu aproape 30 de ani, veteranul vânător de balene Owen Chase fusese angajat pe postul de prim-ofiţer al Essex. El este încântat să descopere că adjunct îi este chiar vechiul său prieten Matthew Joy. Căpitan este George Pollard, Jr, un marinar lipsit de experienţă ce se trage dintr-o familie de vânători de balene. Pollard conduce nava către Pacific, unde o balenă albă răzbunătoare atacă navele, inclusiv pe a lui.

Din decembrie anul trecut, filmul poate fi văzut şi în România.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO