Scriitoarea Lydie Salvayre a fost recompensată, pe 5 noiembrie, cu premiul Goncourt pe 2014 – cel mai prestigios trofeu literar francez –, pentru volumul său „Pas pleurer”, lansat la editura Seuil. Romanul a fost ales cu cinci voturi contra patru obţinute de scriitorul algerian Kamel Daoud, autorul volumului „Meursault contre-enquête”.
Volumul „Pas Pleurer” vorbeşte despre războiul civil din Spania şi este scris pe „două voci” – una revoltată a scriitorului Georges Bernanos, un martor direct al conflictului, şi una tonică, a mamei naratoarei, care, la 75 de ani după, şi-a şters totul din memorie, cu excepţia unor momente frumoase de atunci.
Lydie Salvayre s-a născut în 1948, din părinţi spanioli, republicani exilaţi în sudul Franţei la sfârşitul războiului civil din Spania. Franceza nu este limba sa maternă, pe care a descoperit-o şi cu care s-a familiarizat prin intermediul literaturii. După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Litere din Toulouse, s-a înscris la Facultatea de medicină, în 1969, ulterior specializându-se în psihiatrie. A început să scrie la sfârşitul anilor 1970, publicându-şi iniţial textele în reviste literare din Aix-en-Provence şi Marsilia, la începutul anilor 1980. După mai multe selecţii pentru diverse premii literare, volumul „La Compagnie” a primit Prix Novembre şi a fost ales cea mai bună carte a anului de revista literară Lire, în 1997. Scriitoarea a mai primit premiul François Billetdoux, pentru romanul „B.W”. Volumele sale au fost traduse în peste 20 de limbi străine, iar unele au fost adaptate pentru scena de teatru.
Juriul Goncourt, prezidat de Edmonde Charles-Roux, include zece membri, care se reunesc în luxosul restaurant Drouant din Paris. Juraţii decernează în fiecare an mai multe premii literare, dintre care cel mai renumit este premiul Goncourt.
** *
Scriitorul francez David Foenkinos a primit, tot pe 5 noiembrie, premiul Renaudot pe 2014 – acesta fiind unul dintre cele mai prestigioase trofee literare acordate în Franţa –, pentru volumul „Charlotte”, apărut la editura Gallimard. Romanul este, potrivit AFP, un „ţipăt de iubire” pentru Charlotte Salomon, o tânără artistă germană de origine evreiască asasinată la Auschwitz, la vârsta de 26 de ani.
Născut în 1974, la Paris, David Foenkinos a urmat cursurile Facultăţii de Litere la Sorbona şi a făcut parte dintr-o formaţie de jazz. Potrivit editurii Humanitas, David Foenkinos n-a dorit să debuteze decât la editura Gallimard, unde şi-a trimis în plic manuscrisul primului roman, „Inversion de l'idiotie. De l'influence de deux Polonais”. După o aşteptare destul de lungă, romanul a fost acceptat şi astfel, în 2002, a început cariera de succes a scriitorului. A publicat la editurile Gallimard, Flammarion şi Grasset, a obţinut mai multe premii literare, iar cărţile sale sunt traduse în numeroase ţări. A scris, de asemenea, scenarii de film şi adaptări pentru teatru. Şi, pentru că îi plac benzile desenate, a compus şi un text de gen, prima parte dintr-o trilogie intitulată „Pourquoi tant d'amour?”.
Printre cărţile scrise de el se numără „Inversion de l'idiotie. De l'influence de deux Polonais” (2002), „Entre les oreilles” (2002), „Potenţialul erotic al soţiei mele/ Le potentiel érotique de ma femme” (2004, Humanitas, 2005), „În caz de fericire/ En cas de bonheur” (2005, Humanitas, 2008), „Les coeurs autonomes” (2006), „Qui se souvient de David Foenkinos?” (2007).
Premiul Renaudot a fost atribuit în aceeaşi zi cu prestigiosul trofeu Goncourt – înfiinţat în 1903 –, aşa cum cere tradiţia, la restaurantul parizian Drouant.
Premiul Renaudot (numit şi „Théophraste Renaudot”) este o distincţie literară creată în 1926 de zece critici de artă care aşteptau deliberările juriului premiului Goncourt. Premiul Renaudot, deşi nu este oficial legat de premiul Goncourt, este un fel de completare a acestuia, laureaţii fiind anunţaţi în aceeaşi zi şi în acelaşi loc, în prima săptămână din luna noiembrie, la restaurantul Drouant din Paris.
** *
În 2014, sezonul trofeelor literare din Franţa a debutat cu marele premiu al Academiei Franceze, decernat pe 30 octombrie scriitorului Adrien Bosc, pentru volumul „Constellation”.
Premiul Fémina pentru roman străin a fost atribuit la 3 noiembrie scriitoarei israeliene Zeruya Shalev, pentru „Ce qui reste de nos vies” (vezi Ziarul de duminică de săptămâna trecută).
La 4 noiembrie, scriitoarea australiană Lily Brett (foto 4) a fost recompensată cu premiul Médicis pentru roman străin pe anul 2014, pentru „Lola Bensky”.
Sezonul marilor trofee literare din Franţa se va încheia cu decernarea premiului Interallié, pe 20 noiembrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
