Ziarul de Duminică

Prima poetă a literaturii române/ de Ziarul de duminică

Prima poetă a literaturii române/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

03.05.2013, 00:06 272

Editura Gunivas din Chişinău a tipărit anul trecut un volum pentru care a obţinut Premiul Revelaţia Anului la Salonul Internaţional de Carte, ediţia a XXI-a, organizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Este vorba de descifrarea unui manuscris autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti care conţine versuri de inspiraţie religioasă compuse în mânăstirea Agapia din Moldova, de Shimonahia Xenia Iordachi Hagiu.*)  Pentru prima dată este adusă la cunoştinţa specialiştilor şi a publicului opera inedită a unei voci feminine care conjugă credinţa şi poezia într-un limbaj liric surprinzător prin simplitatea şi intensitatea sa.

Manuscrisul cuprinde aproximativ 2000 de versuri. Autoarea nu este chiar necunoscută, deoarece Ioanichie Bălan, cunoscutul duhovnic şi arhimandrit de la mânăstirea Sihăstria, îi face un portret în cartea sa „Patericul românesc”. Potrivit cercetătorului ieşean N.A.Ursu (istoric literar şi membru corespondent al Academiei, în vârstă de 86 de ani), Xenia ar fi fost fiica biv-vel armaşului Iordache Hagi şi ar mai fi avut o soră – Catinca. Xenia a fost dată de părinţi la învăţătură, dar când au vrut s-o mărite, Xenia a ales viaţa monahală, mai întâi la Socola, apoi la Agapia.

Limba acestor stihuri, după cum subliniază N.A. Ursu, e plină de „particularităţi dialectale moldoveneşti“. Xenia versifică scene şi parabole biblice, preamăreşte virtuţile credinţei şi virtuţile în general, se ţine de sinaxar (maicile îi recitau versurile la sărbători) şi compune imnuri către Fecioară (un fel de mic acatist) şi către Mântuitor. Versificaţia e fluentă, în general euritmii folclorice.

Textul a fost descifrat de Eugenia Dima, lexicolog, filolog şi cercetător la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, care a vorbit revistei „Orizonturi culturale italo-române” despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române, în perspectiva legăturilor profunde dintre poezie şi spiritualitate în tradiţia ortodoxă românească. „Textul Xeniei, scris într-o perioadă de tranziţie spre modernizare a limbii române, conţine elemente lexicale specifice limbii vechi sau limbajului bisericesc (cercare, grăire, pre, năzui, prunc, smeri, vecinic), împrumuturi din neogreacă care nu s-au păstrat în limba literară modernă sau au fost adaptate conform normelor limbii vechi (afierosi „a conserva”, heretisire „felicitare”, Iglengisi „a se distra”; garofă, poiticeşti,ritoricească), dar şi neologisme latino-romanice (diamant, patrii,politică, politicos, ponturi). Sunt prezente inovaţii care au apărut încă din secolul al XVII-lea şi care aveau tendinţa de extindere din secolul al XVIII-lea în fonetică (adică, căci, cuprinzi, dregător, drept, folos, norod, poftă, răutate) şi în morfologie (gen.-dat. fem. firii,lenevirii, vieţii, pl. greşeli, viitorul voi răbda, forma deiotacizată mă ascund), au fost generalizate în secolul al XIX-lea şi au pătruns în limba literară modernă.”

 

Iată şi câteva exemple de versificaţii:

 

Mărturisirea de credinţă de la începutul manuscrisului tipărit acum:

„Adivărul în veac rămâni,

Minciuna nu-l va răpuni,

Măcar di se luptă foarti,

Vrând di pre pământ a-l scoati.

 Însă pren curgire vremii

Va lipsi boldul smintelii

Şi se va face uniri,

În dooă părţi răsplătiri“

 

Sau „La naştire lui Hristos”:

1. Astăz Hristos s-au născut
În peştiră pre pământ,
Iar Fecioara-L culcă-n iesli
Că smerenii primeşti.
O, minuni di mirari
Şi spaimă cu-nfiorări!
Peştira din Vifleím
Fu lăcaş lui Imanoil,
Celui di proroci vestit.
Iată-L-ăi, prunc au venit,
Iar maghii di la răserit
Cu steaoa vestită
Şi di doi ani pogorîtă,
Când pre idoli au zdrobit
Şi pre fântână-au şezut.
Iar fântţna-nchipueşti
Pre Fecioara ci-L hrăneşti.
Deci iată, maghii au sosit,
Închinăciuni şi daruri dând
Aur, smirnă şi tămâi,
Că în veci va să rămâi.
 

*) Shimonahia Xenia Iordachi Hagiu de la mânăstirea Agapia. Prima poetă în istoria literaturii române. Stihuri, Editura Gunivas. Ediţie îngrijită de Eugenia Dima, studiu introductiv de N.A. Ursu, desene de Teodor Buzu

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO