PROGRAM MANOLESCU/ Eu vreau sa fiu presedinte

11 nov 2009 Autor: Nicolae Manolescu

Program pentru un nou mandat

Doua intrebari, legate intre ele, sunt inevitabile ca preambul la acest Program. Cea dintâi este de natura generala: mai este nevoie de literatura astazi? Numerosi sunt cei, printre ei scriitori importanti, care considera, cum spunea recent romancierul american Philip Roth, ca "era literaturii a trecut". Cea de a doua ne priveste direct: mai este nevoie de USR? Sunt, si in acest caz, unii, printre ei scriitori, indeosebi tineri, care afirma sus si tare ca USR si-a trait traiul. Cât priveste malaiul, pe acesta si l-ar fi mâncat in timpul regimului comunist.
Suntem convinsi ca, si daca era literaturii a trecut, nevoia de literatura a ramas. Ne vine greu sa credem ca omul insusi, ca fiinta umana, poate supravietui mortii literaturii sau artei in general. Chiar daca societatea de consum, continuând a-si proclama interesul pentru literatura si arta, nu pare a se sinchisi de faptul ca literatura si arta nu pot trai fara un sprijin material din partea ei. Este evident, in aceasta ordine de idei, ca supravietuirea breslei noastre depinde de capacitatea ei de a se dota cu mijloacele materiale adecvate epocii actuale si care nu pot fi obtinute fara o organizare de felul asociatiilor, patronale sau sindicale, din numeroase alte domenii. Scriitorii nu se pot lipsi de o asociatie proprie care sa lupte pentru drepturile lor ca oameni si care sa le protejeze operele. Chiar daca legea nu ne permite in cadrul USR un organism de gestiune colectiva a drepturilor de autor, promitem sa gasim alte pârghii pentru o mai eficienta protectie a drepturilor scriitorilor.
Primul punct din Programul nostru are in vedere, ca urmare a considerentelor de mai sus, redefinirea raporturilor USR cu statul român. Tendinta de imediat dupa 1989 de a crede ca sprijinul statului inseamna automat pierderea independentei trebuie abandonata. Nu era decât o sechela din experienta nefasta pe care USR o facuse in timpul regimului comunist. Statul de drept de astazi nu trebuie exonerat de raspunderea care-i revine in materie de cultura. Daca am modificat, cum stiti, Statutul, am facut-o si pentru a marca mai bine calitatea USR de asociatie de utilitate publica. Nonguvernamentala si nonprofit, USR beneficiaza in aceasta calitate de anumite prevederi legale. O parte dintre obligatiile care-i revin prin lege, statul român si le-a onorat si pâna acum. Le vom mentiona in Raportul pe care il vom prezenta la Conferinta Nationala din 23 noiembrie. Intentia noastra este, daca ne veti innoi mandatul, de a pune statul in fata tuturor responsabilitatilor sale legale si de a modifica sau inlocui acele prevederi care il pot, la rigoare, absolvi. Am procedat astfel si in mandatul trecut. Este destul sa dam un exemplu: asteptam un raspuns la demersul nostru referitor la subventionarea integrala a publicatiilor de sub egida USR, conform unui articol de lege din 1990, niciodata aplicat. Atragem atentia ca Filialele nu trebuie sa se socoteasca degrevate de orice raspundere in aceasta privinta. De aceea am militat si vom milita si pe mai departe pentru ideea ca Filialele sa fie puternice. Am infiintat pe durata mandatului precedent doar doua Filiale. Am fost sensibili la faptul ca aveau un sprijin mare pe plan local. Vom continua aceasta politica. Veti afla din Raport toate datele necesare. In mod normal, ele n-ar avea ce cauta intr-un Program. Dar fiind vorba de solicitarea unui mandat nou, nu putem sa nu facem apel la trecut. De altfel, Programul nostru sta pe doua principii complementare, din care unul este chiar continuitatea. Aceasta inseamna atât recunoasterea a ceea ce am reusit sau nu sa realizam noi insine, echipa care isi depune mandatul pe 23 noiembrie, cât si recunostinta fata de ceea ce au facut cei dinaintea noastra, caci noi n-am luat lucrurile de la zero. Al doilea principiu este reforma, inceputa si ea, dar care se cuvine urmata, daca dorim sa adaptam USR la cerintele unei lumi care nu seamana, din fericire, cu cea de ieri, dar ale carei provocari nu sunt de neglijat. Am nutrit ideea de a reboteza in noul Statut USR in SSR, ca sa marcam ruptura de comunism. A trebuit sa renuntam din cauza ca riscam sa pierdem drepturi legale care se refereau expressis verbis la USR. Cum se vede, refoma insasi implica o anumita prudenta.
Principala provocare este aceea rezultata din tendinta de marginalizare a literaturii si a lecturii pe plan social. Am amintit la inceput de ea. Dorind sa implicam pâna la capat statul in viata USR, nu putem sa ignoram consecintele marginalizarii in scaderea interesului autoritatilor. De aceea am pus pe picioare inca din mandatul trecut câteva proiecte menite sa sporeasca vizibilitatea scriitorului si a operelor literare. Prezenta USR pe scena publica reprezinta o conditie esentiala pentru o mai buna imagine si numai o buna imagine atrage interesul general si implicit pe al statului. Nu e cazul sa repetam aici in ce au constat aceste initiative. De la lecturile publice si placutele memoriale la sarbatorirea centenarului, din fonduri guvernamentale si cu participarea Presedintelui si a Primului Ministru, multe din aceste manifestari au avut succes si au contribuit la sporirea vizibilitatii USR. Le vom continua si amplifica. O initiativa pe care dorim s-o continuam de asemenea este cointeresarea televiziunilor, a radiourilor si a cotidianelor. Avem de gind sa mobilizam mai temeinic in aceasta actiune de imagine Filialele. Unele dintre ele au facut deja evenimente din aniversari sau premii. In fond, e vorba tocmai despre capacitatea de a transforma in evenimente cu larg ecou public actiunile noastre. Ne propunem sa generalizam aceste lucruri. Cum se stie, USR nu dispune de mijloace de editare proprii. In trecutul mandat, am sprijinit editura "Cartea româneasca", administrata de editura "Polirom", sa publice câti mai multi scriitori, nu in ultimul rând tineri si debutanti, mergând pâna la a suporta plata tiparirii unor carti. Din cauza crizei, o parte din proiectele noastre de acest fel au fost amânate. In noul Statut, am prevazut posibilitatea de schimba administrarea in cazul in care administratorul nu-si face treaba, posibilitate pe care nu am avut-o pâna acum, din cauza contractului pe care l-am mostenit.
Daca in ceea ce priveste relatiile cu statul român, initiativele noastre necesita, fireste, o anumita intelegere si sustinere din partea autoritatilor, situarea noastra in realitatea economiei de piata depinde cu precadere de noi insine. In ultimii douazeci de ani, cel mai adesea, scriitorii au vazut in tendintele expansive ale pietei libere o amenintare, au privit-o ca pe ceva ostil, purtatoare a unor reguli si criterii care ignorau atunci când nu dispretuiau creatia artistica. Scriitorii valorosi nu trebuie sa se teama de aceasta provocare. A venit vremea sa fructificam cu mai mult curaj si initiativa oportunitatile pe care le ofera piata libera. Ea permite, in primul rând, libertate de exprimare. In al doilea rând, ofera o mai buna relationare cu cititorul, cu editurile, mai numeroase si ele, si cu cererea de carte, atâta câta este ea. Fireste ca nu trebuie sa simplificam lucrurile pâna intr-atât incât sa vedem in creatia literara o marfa oarecare, trebuie sa acceptam, totusi, ca ea este pretuita si in masura in care isi gaseste cititori iar o carte este vie atunci când cineva ii deschide copertile. In perioada urmatorilor patru ani Uniunea Scriitorilor din România isi va promova propriile mijloace de a relationa cu mecanismele pietei, fie ca e vorba de piata româneasca fie ca e vorba, mai ales, de cea straina. E nevoie de structuri eficiente de relatii publice si mai ales de institutii de promovare specifice, cum ar fi formele de impresariat si mai ales agentul literar. Institutia agentului literar ofera un dublu avantaj: pe de o parte da vizibilitate creatiei artistice si autorului sau, iar pe de alta il sprijina pe acesta din urma in fructificarea drepturilor sale de proprietate intelectuala.
Vizibilitatea nu e posibila in ziua de azi fara comunicare. Sub mandatul nostru, unele Filiale si-au creat site-uri proprii, USR insasi creându-si abia acum, cu mare intârziere, un site. Un punct important din Programul nostru este o politica de imagine agresiva si coerenta. Vom profesionaliza site-ul actual. Ne vom stradui sa angajam un specialist in imagine. N-am facut-o mai repede din lipsa de fonduri. Astfel de specialisti costa. Inclusiv unul de fund rising, care tocmai cu aducerea de fonduri s-ar ocupa. E un cerc vicios pe care vom cauta sa-l spargem in viitor. O mai buna comunicare va duce si la o mai mare transparenta. Respingem ideea unora dupa care USR ar fi dat dovada de netransparenta in trecutul mandat. Toate hotaririle si actiunile au fost comunicate, atât pe site, cât si prin intermediul publicatiilor de sub egida USR, pe care le-am obligat printr-o decizie a Consiliului sa reflecte prompt si corect viata USR. Proiectul de Statut a fost dezbatut in Filiale, vazut si revazut de catre o comisie aleasa de Consiliu, pus pe site si asa mai departe. Chiar daca nu ne indoim ca e loc pentru o comunicare si mai eficienta, nu ne impacam cu protestele acelor colegi ai nostri care au facut mare tam-tam pe tema faptului ca n-ar fi cunoscut modificarile care urmau sa fie aduse Statutului. In masura posibilitatilor, am tinut seama de toate amendamentele si observatiile care au parvenit in timp util comisiei alese de Consiliu. In ideea ca Statutul e perfectibil, am prevazut in el posibilitatea de a-l amenda in unele paragrafe in Consiliu, si nu intr-o Conferinta Extraordinara ca pâna acum.
Chiar si daca nu are atributiile si nici fondurile ICR de promovare a literaturii române peste hotare, USR ii are in rândul membrilor ei pe aproape toti traducatorii valorosi din România. Sectia de traduceri a ASB este una dintre cele mai numeroase. Prin mâna colegilor nostri au trecut majoritatea cartilor traduse in si din româna. Avem in vedere o politica mai buna in sprijinirea, si materiala, a operei de traducator. Editurile fiind private, nu le putem forta mâna, dar exista posibilitatea de a incerca sa-i solidarizam pe traducatori intr-o maniera asa zicând sindicala si de a negocia tarifele, care sunt cele mai mici din Europa. Intr-un asemenea caz, USR isi poate pune in valoare atât componenta ei sindicala, cât si pe aceea patronala, fiind in discutie un drept de proprietate, dreptul de autor, si nu un drept salarial. Veti citi in Raport si alte date despre relatiile USR cu asociatii similare din strainatate, ca si despre colaborarea ei cu organizatii care se ocupa cu drepturile de autor sau plata achizitiei de carte, in care USR este membra. Reprezentantii USR au fost invitati de exemplu in trei rânduri la Comisia Europeana de la Bruxelles, cu ocazia unor colocvii pe tema traducerilor. Intelegem sa dezvoltam astfel de legaturi. Tot asa cum dorim sa putem continua sa organizam anual Festivalul "Zile si Nopti de Literatura" de la Neptun, pe care l-am mostenit de la echipa Uricaru si care ne-a permis sa aducem in România scriitori de mare reputatie, intre care un laureat Nobel, precum si edituri de talia lui Gallimard si Suhrkamp.
Un punct din Program la care tinem foarte mult se refera la tinerii scriitori. Din motive pe care le stiti cu totii, tinerii nu sunt la fel de interesati sa se inscrie in USR ca scriitorii mai putin tineri cum sunt in acest moment cei mai multi dintre membrii ei. Ne-am tinut de cuvântul dat la preluarea mandatului precedent si am organizat, in patru Filiale care si-au oferit sprijinul, Bucuresti, Cluj, Alba Iulia si Iasi, tot atâtea colocvii ale tinerilor scriitori. Dincolo de suportul financiar si logistic, nu ne-am amestecat in desfasurarea colocviilor, dar la sfârsit am tras concluziile care se impuneau si am creat o revista a tinerilor, conceputa si redactata de aceia dintre ei care au câstigat concursul supervizat de Comitetul Director. Un rezultat a fost si cresterea numarului de tineri care au dorit sa devina membri, unii alesi ulterior in Comitetele de Filiala sau in Consiliu, destui fiind delegati la Conferinta Nationala. Desi n-am avut numai reactii bune, uneori chiar din partea tinerilor beneficiari ai programului nostru, vom continua politica de atragere a celor care vor reprezenta literatura româna de mâine.
Nu in ultimul rând, trebuie sa ne referim la stabilizarea financiara a USR, care a fost un pariu al echipei noastre cu patru ani in urma, un pariu pe care il consideram câstigat. Daca n-ar fi survenit criza, ne-am fi putut lauda cu indeplinirea suta la suta a promisiunii. Existenta, adica, a unui depozit bancar la sfârsitul fiecarui an care sa acopere in intregime cheltuielile estimate pentru anul urmator. Nu inseamna insa ca n-am izbutit sa stabilizam financiar USR. Prin colectarea taxei de timbru, nesemnificativa inainte, dupa ce am reusit sa modificam legea (pe care va trebui s-o amendam din nou, dupa aparitia "pachetelor" ziar-carte neprevazute in text) si dupa renegocierea unor contracte, ne-am putut permite sa renovam aripa principala a Casei Scriitorilor de la Neptun (vom termina renovarea in viitor), ca si sa facem si alte cheltuieli absolut necesare, cum ar fi cresterea salariilor functionarilor USR si a scriitorilor care conduc reviste de sub egida USR ori sunt redactori ale lor, precum si subventionarea partiala a multor publicatii (USR e cel mai mare si sarac holding de presa din România), cheltuieli la care nici nu puteam visa la preluarea mandatului. Dupa cum nu puteam visa la bursele de creatie ori la sprijinirea scriitorilor plecati in strainatate prin USR sau pe cont propriu. Stabilitatea aceasta nu e fara legatura cu viata scriitorilor in general. In mandatul trecut, am pus in aplicare, dupa cum se stie, legea suplimentului la pensie, nu inainte de a-i aduce câteva amendamente in interesul scriitorilor. Am obtinut mai multe indemnizatii de merit. Si aici a fost nevoie de unele modificari ale legii. Cuantumul ajutoarelor de tot felul acordate scriitorilor in dificultate, ca si familiilor lor, a fost mai mare decât oricând dupa 1989. Toate acestea vor fi continuate si dezvoltate in viitor. Vom cauta, cum am mai spus, sa angajam un om care sa faca fund rising. Atragerea de fonduri europene reprezinta si ea o preocupare a noastra mai veche, pe care doar angajarea unui profesionist o va putea pune in practica.

Programul pe care il aveti in fata nu trebuie considerat ca apartinând unui singur om. Pluralul folosit nu este unul al majestatii. Programul vorbeste in numele celor care, timp de patru ani, au incercat sa fie la inaltimea increderii pe care le-ati acordat-o. Cum este firesc, lor le revine in solidar meritul intreg pentru reusite. Presedintele isi rezerva siesi partea de nereusita. si multumeste echipei sale, precum si tuturor conducatorilor de Filiale, membrilor Consiliului si ai Comitetului Director, de a fi facut prin colaborarea lor ca nereusita sa fie mai mica decât reusitele. O promisiune pe care presedintele o face acum, pe baza a tot ce a invatat in cei patru ani de mandat, este sa diminueze numarul membrilor asa zicând asistati, nici macar prevazuti de Statut, din USR, pe care n-a gasit mijlocul sa-i antreneze in actiunile, in proiectele si in general in viata USR, care nu se reduce la Conferinte Nationale. USR trebuie sa fie a tuturor membrilor, atât când e vorba de drepturi, cât si când e vorba de obligatii si de raspunderi. Sa nu ne amagim: nu statul român, nici macar cititorii nu ne vor reda locul si rolul in societate, ci noi insine, prin constiinta importantei literaturii si prin efortul conjugat si continuu de care ne vom dovedi capabili, prin ideile noi pe care le vom produce, prin pragmatism si, nu in ultimul rând, prin solidaritate de breasla. Ce ar fi daca am da si altora exemplul nostru: iata, in breasla scriitoriilor se traieste si se coopereaza in mod civilizat si responsabil, in deplin respect mutual, cu frica de Dumnezeu si de lege.

Intr-o enumerare rapida, iata principalele puncte din programul nostru:

1. Redefinirea raporturilor dintre USR si statul român; determinarea institutiilor statului de a-si asuma obligatiile legale care le revin;

2. Realizarea unei mari campanii nationale sub genericul "Redescoperirea literaturii", in parteneriat cu alte institutii ale statului (guvern, presedintie, ICR, televiziunea publica) si cu personalitati de larga notorietate si recunoastere;

3. Promovarea in tara si, pe cât posibil, in strainatate a literaturii române actuale; crearea de evenimente cu larg ecou public; colaborarea cu ANUC pe probleme de interes comun; semnarea de acorduri cu organizatii similare din alte tari;

4. Subventionarea in continuare a publicatiilor aflate sub egida USR;

5. Atragerea tinerilor scriitori in USR; continuarea subventionarii colocviilor tinerilor si a publicatiei "Noua literatura";

6. Sustinerea Filialelor si Sectiilor in toate actiunile lor; determinarea Filialelor sa creeze evenimente culturale locale cu ecou public;

7. Stabilizarea financiara a USR; cresterea capacitatii USR de a sustine material cauza scriitorilor, inclusiv a celor aflati in dificultate, precum si a familiilor lor; garantarea drepturilor scriitorilor asupra operelor lor; modificarea taxei de timbru pentru aplicarea ei eficienta in raport de schimbarea politicilor editoriale; atentie mare acordata legii suplimentului la pensie pentru membrii uniunilor de creatie, precum si legii indemnizatiilor de merit, pe care o eventuala reglementare in domeniu le-ar putea pune in dificultate; descoperirea si activarea unor noi surse de finantare pentru proiectele USR (de exemplu, fonduri europene), prin crearea unui departament de accesare a acestor fonduri;

8. Imbunatatirea comunicarii si a site-ului USR; transparenta in raporturile din cadrul USR si a raporturilor dintre USR si mediul public;

9. Punerea in practica a noii organigrame prevazute de Statut;

10. Rationalizarea cheltuielilor USR, fara a neglija mentinerea si aducerea in regim de functionare normala a imobilelor, logisticii si a tuturor utilitatilor din posesia USR; continarea demersurilor pe lânga Primaria Generala a Capitalei in vederea renovarii sediului central al USR; sprijinirea Filialelor in cumpararea sau inchirierea unor sedii adecvate; incheierea lucrarilor la Casa de la Neptun; la rigoare, renegocierea unor contracte ale USR; salarizare acceptabila a functionarilor USR.

Nicolae Manolescu s-a nascut la 27 noiembrie 1939. Licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti. A publicat numeroase volume de eseuri, istorie si critica literara. Este membru corespondent al Academiei Romane.