Ziarul de Duminică

Rascoala de la 1907 in Parlament

Rascoala de la 1907 in Parlament

Participanti la Rascoala

16.02.2007, 19:17 607

7 martie 1907. Parlamentul voteaza deschiderea de credite suplimentare si extraordinare in valoare de 730.000 de lei. Intreaga suma este destinata concentrarii armatei. 9 martie 1907. Camera alege o comisie care sa mearga si sa cerceteze din comuna in comuna cauzele rascoalei.

10 martie. La discutia generala asupra bugetului, Em. Costinescu nu vorbeste de buget, ci de criza agrara. "Numai represiunea nu ajunge; alaturi de represiune, trebuie sa punem indata, dar de indata, si opera de dreptate". Proprietarii "sa mai lase Nissa in pace", intrerupe deputatul conservator I. Bratescu, tare speriat de ce se intampla in tara. N. Filipescu nu se opreste nici el la proiectul de buget, pentru ca "daca imprejurarile triste care se petrec in Moldova s-ar agrava, tot edificiul nostru bugetar, asa cum se prezinta astazi, poate fi zdruncinat pana in temelie". Filipescu propune remedii, dar nu redistribuirea proprietatii, constient ca, de fapt, chestiunea taraneasca in Romania e o problema de productie si nu una de repartizare a averilor. Barbu Paltineanu: "Remedii pentru viitor sunt multe. Sa dea Dumnezeu sa scapam cu bine din incercarea de fata".
Intr-o Camera cu totul speriata de ceea ce se intampla la sate, P.P. Carp este singurul care pare sa ramana deasupra furtunii, avand iluzia ca o stapaneste. Proprietatea mare este pentru el "un bine... o necesitate nu numai pentru clasele conducatoare ale unei tari, dar o necesitate chiar pentru patura taraneasca". Sau "daca d-voastra veti mentine, fara clasa diriguitoare, numai populatiunea sateneasca, fara posibilitatea de a deveni, prin economie, clasa conducatoare, d-voastra nimiciti progresul social". El sustine masurile indicate de N. Filipescu, dar nu infaptuite intr-o zi sau intr-o noapte (citeaza ironic, la adresa lui Em. Costinescu, vorba greceasca "Andra thelo, tora thelo" - "Imi trebuie barbat si-mi trebuie chiar acum"). In asteptare, cu toate ca stie ca va auzi aceste vorbe spargandu-i-se mereu in cap, el crede ca nu e decat un lucru de facut: "Represiunea. Vom aviza pe urma". Take Ionescu, ministru de finante in guvernul conservator si, de fapt, cel mai influent membru al acestui guvern: "Daca puterea nu a fost de invidiat vreodata, in aceste dureroase momente, in imprejurarile de astazi, ministerul este un calvar". Take Ionescu pune punctul pe i: "Noi, societatea noastra, este cu numele o mare democratie; in realitate, nu; ea este alcatuita asa cum a facut-o istoria, cu transformarile ei dintr-o patura guvernata aproape toata deopotriva si dintr-o patura guvernanta foarte departe de dansa, o patura care a guvernat-o - am convingerea - mai bine decat s-ar fi guvernat ea singura, dar...". Venise vremea unor adevaruri. Si ele trebuiau spuse.
Patura guvernatoare era intr-o stare de neliniste si deruta. Rascoala potolita intr-un loc izbucnea intr-altul. Guvernul conservator, slab, uzat si mai ales total dezbinat prin rivalitatea Take Ionescu - familia Cantacuzino, nu se simtea in stare sa faca fata situatiei. Amenintat in pozitia sa de o eventuala unire a Cantacuzinilor cu gruparea lui P.P. Carp, Take Ionescu se duce la I.I.C. Bratianu si le cere liberalilor sa preia puterea. Regele Carol il sfatuieste pe Gh. Gr. Cantacuzino sa renunte la guvern in favoarea lui D.A. Sturdza. Cele mai importante posturi guvernamentale in acel moment erau la Interne si la Razboi. Si ele erau ocupate de doi oameni de viitor: I.I.C. Bratianu si gen. Al. Averescu.
Elita guvernanta aduce energie si capacitate in opera de guvernare. "Situatia este atat de grava - declara D.A. Sturdza in primul sau discurs in Parlament, la 13 martie - incat cred ca nu numai un om, dar nici mai multi oameni nu se putea s-o linisteasca decat daca toti vom fi patrunsi si cuprinsi de simtamantul datoriei". Ca om batran, spune Sturdza, el vazuse si traise multe, trecuse prin situatii grele. Dar acele greutati proveneau din pozitia nesigura a statului roman, cand toata stradania era sa se convinga Europa de vitalitatea neamului romanesc si a statului roman. Si reusita fusese evidenta. "Deodata (insa), in mijlocul acestei situatiuni, ne gasim dinaintea unei incurcaturi interne din cele mai complicate, care zguduie din temelie statul nostru". Si le cere tuturor sa-si dea mana. "O criza nemaipomenita - spune si Ion Lahovari -, cum in 40 de ani de domnie glorioasa si pasnica a Majestatii Sale nu s-a vazut inca. Casa e in pericol sa arda". D.A. Sturdza paraseste fotoliul de pe banca ministrilor, se duce la locul lui Take Ionescu si ii strange amandoua mainile cu mare efuziune, in aplauzele delirante ale Camerei. Apoi se duce la locurile lui I. Lahovari si P.P. Carp. Intreaga clasa conducatoare se uneste in fata primejdiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO