Confiscarea marilor averi a lăsat urme dureroase în istoriamarilor proprietari interbelici şi a vizionarilor industriaşi.Astăzi moştenitorii lor iau înapoi tot ceea ce statul comunist aluat fără nici un drept. Sunt averi de sute de milioane de euro încase şi terenuri, dar pentru proprietarii de azi sunt bucuriiamare. După decenii de privaţiuni, roata istoriei s-a întors.Moştenitorii marilor familii boiereşti au ajuns să gestioneze averide sute de milioane de euro. Astăzi, în plină criză, îşi potîndeplini orice vis. Le-au fost înapoiate casele, conacele şiterenurile şi pot trăi fericiţi şi fără să muncească până la azecea generaţie, cel puţin. Din păcate, cei mai mulţi dintre eisunt ultimii, pur şi simplu n-au cui să lase averea.
În perioada interbelică au apărut cei mai mari industriaşiromâni, personalităţi vizionare ca Malaxa, Asan sau Bragadiru.Într-un apartament elegant din Bucureşti locuieşte doamna YvetteFulicea, strănepoata lui Dumitru Marinescu Bragadiru, întrerăzboaie cel mai mare bogătaş al României după prinţul CantacuzinoNababul. Până în 1989 a lucrat la Fondul plastic şi la Muzeul Şuţu.Astăzi moşteneşte o avere estimată la 500 de milioane de euro. Nupoate uita însă copilăria plină de lipsuri. "Când m-am născut eramgroaznic de săraci, pentru că eu sunt născută în 50 şi era unmoment în care nimeni din familia mea nu avea loc de muncă."
Dumitru Marinescu s-a îmbogăţit vânzându-le soldaţilor rachiu înrăzboiul de indepedendenţă. A plecat de copil din mahalaua Icoaneişi singur a reuşit să clădească un imperiu. O bună felie din el aajuns astăzi la doamna Yvette. "A devenit în interbelicul timpuriucea de-a treia mare avere industrială europeană, în ordine Krupp,Skoda şi Bragadiru… Mi se pare fabulos să fii copilul sitarului dinmahalaua Icoanei şi 30 de ani mai târziu să ai a treia mare avereindustrială!" Patrimoniul Bragadiru include numai în Bucureştipeste 40 de clădiri şi terenuri, între acestea fabrica de bereRahova, blocul Scala, blocul Ciclop, terenuri de zeci de hectare înjurul Casei Poporului. "Din întreg portofoliul revendicat amrecuperat palatul Bragadiru, parţial un bloc rezidenţial aflat peMagheru, Scala şi integral pe bulevardul Elisabeta, cinematografe,o parte din proprietăţile fabricii, o pădure…" Doamna Fulicea spunecă a câştigat mult, dar are şi destul de pierdut. "O parte dinaceste imobile sunt administrate, dar trebuiesc întreţinute,trebuie investit, sunt multe procese în curs, trebuiesc plătiţiavocaţi, e un întreg angrenaj care costă foarte mult."
Yvette Bragadiru este diplomat, are un băiat arhitect şi o mamăprietenă bună cu Regele Mihai: Simina Mezincescu, şefa protocoluluiCasei Regale, descendentă din vechea familie de origine greacăCaracaş-Costaforu. Şi doamna Mezincescu a avut de câştigat în urmaretrocedărilor. Roata istoriei s-a întors. "Eu consider căproprietatea e un drept sfânt, spune doamna Simina Mezincescu.Depinde şi ce faci cu ea…" De la o mătuşă draguţă, doamnaMezincescu a primit moşia de la Popeşti Leordeni. "Am câştigat maimult pământ decât am avut la Popeşti Leordeni." Apoi, doamnaMezincescu a vândut pământul în plin avânt imobiliar şi s-a ales cuo sumă frumoasă. A câştigat 12 milioane de euro. Când a văzut căeste milionară, doamna Mezincescu şi-a îndeplinit câteva mici vise,a cumpărat mobila la care visa, a făcut croaziere, cadouri...Doamna Mezincescu a recuperat şi o vilă la Sinaia şi şi-a copleşitprietenii şi apropiaţii cu cadouri. Să dai şi ţi se va întoarce,asta e filosofia ei.
Până la urmă, banii vin şi se duc, iar Simina Mezincescu estefericită. Lipsa paralelor ca şi preaplinul lor n-au reuşit să-ischimbe sufletul. Cât ai atâta cheltuieşti. "Dumnezeu a fost bun cumine când m-am născut, fiindcă dacă nu mi-a dat o inteligenţăieşită din comun, dacă nu mi-a dat o mare frumuseţe nu mi-a datnici sentimentul de ură, nici de invidie, niciun sentiment urât şicu asta mi-a dat un paşaport pentru fericire."
În schimb, fata doamnei Mezincescu, mişcă moştenirea şi vrea să-isporească valoarea. A renovat palatul Bragadiru şi l-a transformatîntr-un centru monden, un loc pentru petreceri, baluri caritabile,concerte sau spectacole. În curând palatul va face parte dintr-uncomplex imobiliar.
Şi Palatul Berii s-a întors în familia celui care l-a ridicat! Carucu bere este opera lui Mircea Nicolae, fiul unui ţăran din Ardeal,plecat la Bucureşti când avea 11 ani. Clădirea a fost proiectatăacum 111 ani de un arhitect care a lucrat şi la Castelul Peleş.Astăzi, coproprietar cu o verişoară este Mircea Nicolae, un inginercare a stat 30 de ani pe şantierele ţării şi a ridicat barajelesocialismului. Caru cu bere a fost rechiziţionat în 1949 şi adevenit o cooperativă a angajaţilor din industria alimentară.Familia Mircea a fost alungată în podul clădirii, loc în care astat şi inginerul Mircea în timpul facultăţii. Comuniştilor leplăcea la Caru cu bere, ca dovadă că Gheorghiu Dej şi Ceauşescu ausărbătorit plecarea ruşilor în palatul cu cupole pictate şi cuscări sculptate în formă de spirală. Au petrecut trei zile şi treinopţi, cu mâncare, băutură, lăutari, le cântau Maria Tănase,Fărâmiţă Lambru...
Mircea Nicolae a închiriat localul unei companii care deţine maimulte restaurante în Bucureşti. Chiriaşii au investit un million deeuro în renovarea clădirii şi anul trecut au avut un profit de 5milioane de euro. Afacerea merge bine, Caru cu bere este călcat detot mai mulţi turişti străini. "Nu pot să zic că acum sunt atât debogat pentru că nu m-am schimbat cu nimic, tot o maşină, tot unapartament am."
Mircea Nicolae are doi băieţi care lucrează în domeniul filmului şitot ce-l interesează este ca impozanta clădire să rămână înfamilie. "Proprietatea înseamnă un bun pe care l-ai dobândit prinefort propriu şi pe care trebuie să-l transmiţi mai departe."Mircea Nicolae este mândru de reuşita bunicului. Şi păstrează cusfinţenie o scrisoare pe care bătrânul i-a trimis-o fiului sau pevremea când îl pregătea să intre la Şcoala comercială: "Eu dinsatul Cata, de la coarnele plugului, am creat Caru cu bere, tu dincapitala României Mari să fii vrednic să mă întreci. "
"Fără boierii şi aristocraţii de odinioară - spune sitoricul DanFălcan - ţesutul social pierde foarte mult. Probabil că în 50-60 deani va apărea o nouă aristocraţie, nu neapărat legată de pământ ,cide afaceri, de IT, că e acum la modă. Însă e mare păcat că vechileelite dispar."
Vremea vechilor boieri a apus. Rămâne de văzut ce vor face urmaşiilor cu moştenirea, dacă vor risipi totul sau dacă vor sa şti să seridice la înălţimea numelui pe care-l poartă.
Reportaj difuzat de Protv, în emisiunea "România, te iubesc!"din 23 mai 2010
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
