Cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa - e un proverbmaterializat la Krivoi Rog. In timp ce autoritatile romane n-aunici un interes sa afle pe ce se cheltuiesc aproape doua milioanede dolari anual, ucrainenii profita din plin de iresponsabilitateanoastra. Au ajuns pana acolo incat s-au mutat in blocuri facutepentru angajatii romani si astfel au chiriile platite de laBucuresti. Statul roman deconteaza anual 5 milioane de lei noipentru Krivoi Rog, dar habar nu are pe ce se duc banii.
In urma cu doua luni, Protv a difuzat in emsiunea "Romania, teiubesc!" un material despre dezastrul de la Krivoi Rog si desprecum a aruncat Romania la gunoi un miliard de dolari pentru uncombinat de pe urma caruia nu a profitat niciodata. Mai mult decatatat, zona romaneasca a combinatului e furata piatra cu piatra.Materialul a avut efect: dupa un deceniu in care n-au mai calcat peacolo, cativa experti de la Ministerul Economiei au plecat repedespre Krivoi Rog. Si tot repede s-au intors. Iata cu cerezultate.
Desi ne-au alungat de la Krivoi Rog, ucrainenii inca profita depe urma noastra. Dalele cu care se paveaza strazile sunt furate dinpartea de combinat care ar trebui sa fie a noastra. Spitalul simare parte dintre cladirile oficiale sunt construite de noi. Bachiar locuiesc in blocurile facute de romani si mai au si chiriaplatita de la Bucuresti. Autoritatile de la noi platesc facturidupa facturi fara sa verifice cat consuma ai nostri si catucrainenii.
Bucuresti, 4 mai 2010. Din sectia de politie 1, doi fostiangajati ai Combinatului de la Krivoi Rog ies pe jumatateindignati, pe jumatate socati. Tocmai au aflat ca plangerea lor nuare nici un temei: nu s-a furat nimic, totul e sub control, pot saplece acasa linistiti, politia vegheaza, justitia isi face treaba,tara functioneaza uns. Nu e prima oara cind Sorin Ghimes si NicolaeSimionescu depun plangeri impotriva companiilor care ar trebui saasigure protectia si intretinerea partii romanesti a combinatuluide la Krivoi Rog. Desi n-au nimic de castigat, ii doare sufletul dejafurile la care asista de ani buni. Practic, sub ochii lor, de 12ani, zona din combinat care ar trebui sa apartina Romaniei disparebucata cu bucata.
Povestea intreprinderii de la Krivoi Rog pare un blestem farasfarsit. In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajutela constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume.Proiectul apartinea Uniunii Sovietice, insa implica tari din fostulbloc comunist. Combinatul a fost plasat in Ucraina si, dupa punerealui in functiune, urma sa deserveasca cu minereu de fier cele 5tari foste comuniste, finantatoare ale constructiei. Pana in 1998,lucrarile au decurs fara incidente. Din satelit, obiectivul este cuadevarat impresionant: se intinde pe1.300 de hectare. De jos insa,dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu e furat, la propriu,cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care cu totiiam platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apaSambetei. Romanii, care fusesera desemnati "antreprenori generali"au investit la Krivoi Rog echivalentul a 800 de milioane de dolari.Adica mai bine de o treime din proiect. Astazi, in loc sa tragemfoloasele si sa ne recuperam investitia, autoritatile din Romaniaau intors spatele acestui proiect si il lasa pe seama hotilor. Furacine poate: si angajatii romani, si cei ucraineni.
Dezastrul de la Krivoi Rog a inceput in 97, cand Ucraina adecis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania seachitase deja de 80 la suta din obligatii, pe bani imprumutatipentru care probabil ca mai platim dobanda si azi. Nemaidorind sapiarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-auasumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucrainenisi de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue participarea laconstructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iarucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In zona, singurii nostrireprezentanti sunt angajatii celor trei societati insarcinate cupaza si intretinerea partii romanesti: ARCOM, ARCIF si UZINEX. Cefac ele la Krivoi Rog e greu de stiut si de inteles. Ce nu facinsa, nu fac pe bani multi: aproape doua milioane de dolari pe an,din bugetul tarii.
In urma cu doua luni, o echipa a Protv s-a deplasat in Ucraina,ca sa vada pe ce s-au dus si inca se mai duc, atatia bani luati dinbuzunarele romanilor. Nici nu intri bine in baza romaneasca acombinatului de la Krivoi Rog, si deja ti se infatiseazadimensiunile furtului. Dovada ca in preajma nu sunt agreatistrainii curiosi, e faptul ca echipei Protv nu i s-a dat nici panain ziua de astazi un raspuns la cererea de a-i fi permis accesul ininteriorul combinatului. Mai mult, la Krivoi Rog ne-am lovit de unzid suspect de tacere si de tehnici inca vii, mostenite de ladefuncta URSS.
La biroul ARCOM din combinat, d-na Luminita are specializaremultipla: traducere, observare, informare si control. DoamnaLuminita este un cerber cu fata aparent umana, angajata,paradoxal, de romanii de la ARCOM, dar care are linie directa cudirectorul combinatului, ucraineanul Piatakov. In mod evident,romanii nu prea vor s-o supere.
Neavand permisiunea de a filma, echipa Protv nu a putut trecedincolo de baza romaneasca. E suficient insa ca sa intelegi cat demare a paguba. Depozitele in care se afla multe din materialeleplatite de statul roman arata ca dupa razboi. Fier, obiecte de uzcasnic, yale, schele dezafectate, echipament de protectie, motoarezac claie peste gramada intr-o hala in care pare ca n-a mai intratnimeni de luni bune, daca nu chiar ani. Nimeni, cu exceptiahotilor.
Doru Bordianu este seful pazei din partea romanilor si nu preavrea sa aiba o opinie personala despre furturile din combinat.
Desi partea romaneasca e pazita de ai nostri, exteriorulcombinatului e in grija pazei ucrainene. Echipa Protv a facut si eacunostinta cu ospitalitatea securitatii locale, SBU. Zambindstramb, sefii securitatii ne-au avertizat ca nu e bine sa incercamsa ne aventuram in combinat fara autorizatie. Ucrainienii au facuttot ce a fost posibil pentru a ne impiedica sa filmam,promitandu-ne un ajutor pe care in mod evident nu aveau de gand sani-l dea. Pe teritoriul lor, ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu maiconteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabilintr-un fel: de la Bucuresti n-a mai fost nici un control de 12ani, iar cei de la ARCOM, desi platiti greu, nu-si asuma nici oresponsabilitate in afara pazei.
Materialul filmat la Krivoi Rog a fost difuzat la emisiuneaRomania te iubesc in luna martie si a avut consecinte imediate.Coincidenta sau nu, directorul ARCOM Mihai Oprea a fost demis. Apoia parut sa se fi sensibilizat si cei din Ministerul Economiei care,pana sa vada reportajul nostru, erau senini si usor aroganti,probabil tocmai pentru ca se stiau cu musca pe caciula: nu maifusesera in zona de ani de zile sa vada ce se intampla cu bunurilestatului roman.
Apoi, de la Bucuresti a plecat o comisie spre Krivoi Rog. Treioameni au fost, au vazut, au plecat. Si in final, au refuzat sa nevorbeasca despre ce au gasit acolo. Ne-au trimis insa un comunicatoficial din care reiese ca la combinat s-a facut gazonul, auinflorit panselutele si pasarile calatoare s-au intors. Totul eperfect.
"In urma verificarilor nu au fost identificate urme dedistrugere, doar deteriorari cauzate de trecerea unui interval marede timp de la montare. Referitor la situatia bunurilor importate:inventarul acestora în scopul construirii Combinatului deîmbogatire a minereurilor acide cu continut de fier a fost efectuatperiodic de antreprenor, prin respectarea legislatiei si a normelormetodologice privind inventarierea. În afara inventarierii anualeau fost efectuate, prin sondaj, controale trimestriale, lunare sauori de câte ori a fost nevoie, existând documente în acest sens.Toate inventarele mijloacelor fixe si mobile existente în santierse regasesc la sediul Filialelor CIM Krivoi Rog Ucraina,societatile prezentând Ministerului Economiei rapoarte privindmodul de gestionare a patrimoniului."
In comunicat nu se regaseste cuvantul furt, nu sunt remarcatedaunele aduse Romaniei, nici lipsurile si nici situatiadezastruoasa semnalate de angajatii romani. Mai mult, din comunicatreiese ca verificarile periodice de la Krivoi Rog sunt facute deaceiasi oameni banuiti ca fura. Ce a facut de fapt comisia inUcraina am aflat de la martoruI ocular. "Ca sa va povestesc filmulinspectiei acestei mari comisii ministeriale ar trebui sa damtimpul inapoi cu o saptamana - spune Sorin Ghimes, fost angajat laKrivoi Rog. Ca sa vedeti pregatirile care s-au facut pentruintampinarea comisiei. S-au aranjat camerele de protocol. Dupa careau urmat vreo 3-4 portbagaje cu mancare si bautura. Din toatatreaba asta a lipsit covorul rosu.(...) Au luat pranzul si la 1,30,hai ce facem ca avem si noi diurna, 38 de dolari pe zi, trebuie sane cumparam si noi ceva de Pasti. Si au luat frumos microbuzul,s-au dus la Krivoi Rog, la bazarul central, si-au facutcumparaturile de Paste..."
Si ca parodia sa fie completa, cu o zi inaintea sosiriicomisiei, din combinat se fura cu harnicie. Povestea cu dalele eveche de cativa ani. De fapt, e atat de veche, incat e de mirare caa mai ramas ceva de furat. Dalele uriase aduse din Romania specialpentru combinatul de la Krivoi Rog costa, pe piata neagra, in jurde 100 de dolari bucata. E o cantitate foarte mare de beton, dalelesunt foarte usor de folosit la construirea drumurilor. Se asterneun pat de nisip si se insira dalele .
Fost sef al aprovizionarii la Dolinska, Nicolae Simionescu spuneca a fost pensionat fortat pentru a i se inchide gura. A facut panaacum cel putin 20 de sesizari, memorii si plangeri penale. De lapolitie la DNA, de la ministerul economiei la primul ministru, sichiar la presedintele tarii - a primit doar raspunsuri evazive.Ultima plangere a facut-o acum cateva zile, la o luna dupa ceeficienta comisie a ministerului a trecut pe la Krivoi Rog.
Dar statul nu se considera parte vatamata si nu s-a constituitparte civila in niciun proces penal. Gaura neagra de la Krivoi Rognu este insusita de statul roman. Ca si cand n-ar exista.
Majoritatea furturilor erau executate de catre romani. Iar unelereferate catre militia locala erau facute la plezneala ca sa inducain eroare organele respective sa zica ca au fost furate de catreucrainieni. Au fost in intelegere ucrainienii cu romanii.
Am vazut o intreprindere care nu are nici o legatura cucombinatul de minereuri acide din Dolinska, era imprejmuita cu gardromanesc. Si nu doar gardul este romanesc, ci si utilajeledinauntru. S-a furat fara limite si fara discernamint. Nu e demisrare ca prezenta camerei de filmat trezeste imediat suspiciuni.Din pacate, in Ucraina, spatiul public nu este chiar atat depublic.
De jur imprejur, combinatul a avut o infrastructura foarte buna.Mare parte din ea facuta pe banii romanilor. Din pacate pentru asurprinde imagini cu acest colos, trebuie sa ne strecuram. In ciudafaptului ca acest combinat este mort, este pazit ca un mare secretnational. Din pacate nu putem filma combinatul nici macar de ladistanta. Intentia noastra de a filma se transforma intr-un jocde-a soarecele si pisica, pigmentat cu multe accente tragic-comice.Lada securistilor ucrainieni se lipeste de noi si nu se mai da dusapana la iesirea din zona combinatului.
In schimb, nu sunt la fel de vigilenti si cu materialele caredispar de la Krivoi Rog, desi furturile nu sunt un secret pentrunimeni. Nici macar pentru autoritatile de la Bucuresti.
De-a lungul timpului au tot venit semnale din partea angajatilorromani privind jefuirea sistematica a combinatului. Camioaneintregi de cupru, tevi, macarale, chiar cladiri sau statiielectrice au fost scoase fara nici o problema din Krivoi Rog,imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia.
Milu Paun a lucrat 8 ani la Krivoi Rog ca macaragiu si paznic.De frica sa nu i se impute ceva, dar si intrigat de ceea ce faceauromanii acolo, a tinut un jurnal al furturilor din combinat.Stalpi, balustrada, toate au fost taiate si vandute la fier vechi.Sute de tone din materiale care erau in garantie si in custodiaguvernului. Nu e de mirare ca ucrainenii isi pazesc teritoriul cuindarjire. Orasul Dolinska din apropierea combinatului e plin demateriale romanesti, furate din combinat. Pentru ei, romanii sunt,in continuare, o sursa de castig, din orice unghi ar priviasta.
Orasul este pe jumatate construit de romani. Noi le-am facutspitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile. Oricand, inDolinska poti sa-ti cumperi un apartament romanesc. Din cauzacrizei, preturile au scazut cu 50 la suta, dar apartamenteleconstruite pe banii romanilor continua sa se vanda. 2.000 deapartamente au fost construite de romani. Acum, reprezentantiinostri stau intr-un singur bloc, in mare parte nelocuit.Intretinerea romanilor e platita si ea de guvernul de la Bucuresti.Facturile care vin de acolo sunt greu de verificat de la o mie dekilometri distanta. Asa ca printre chiriasi s-au strecurat sidiversi ucraineni cu functii importante in oras, ale carorcheltuieli sunt platite tot de statul roman. Pe scara undelocuieste personalul roman stau si seful procuraturii din orasulDolinska, seful militiei de la circulatie din Dolinska, secretarasi contabilul de la Gocor, firma ucraineana care trebuia sa preiacombinatul, sefa garzii financiare, un proprietar de abator sicarmangerie... Amanuntul chiriasilor ucraineni din blocul romanescpare sa fie complet necunoscut celor de la ARCOM. Din cele 36 deapartamente aflate in intretinerea statului roman, 12 sunt ocupatede ucraineni. Statul roman deconteaza peste 5 milioane de leianual, dar nu vrea sa stie pentru ce...
In ceata totala lasata peste proiectul Krivoi Rog e si greu salamuresti ceva: statul roman nu stie ce face, ucrainenii vor sa numai stie de noi si sunt foarte fericiti ca au ramas stapani pesteun oras construit de noi si un combinat finantat de altii. Baniiinvestiti nu-i vom mai vedea niciodata probabil.
Au inventat pentru noi un cerc vicios care ii absolva de oricedatorie: ne cer sa terminam combinatul. Doar ca Romania nu poateincheia ceva ce a fost suspendat... de Ucraina. Drum inchis si incao dovada ca Romania habar nu are sa-si gestioneze investitiile. Cebine ca mai exista gauri negre pe lume, care sa ne inghita milioanede dolari pe an. In timp ce noi visam ca ne putem permite...
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!"din 9 mai 2010
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
