Ziarul de Duminică

SERIAL ISTORIC/ Femeile romane (V). Femeia care a provocat prima ploaie artificiala din lume

SERIAL ISTORIC/ Femeile romane (V). Femeia care a provocat prima ploaie artificiala din lume
26.11.2009, 14:53 601
Editura Meronia pregateste oalta surpriza cititorilor: "Dictionarul personalitatilor femininedin Romania". Autori: George Marcu si Rodica Ilinca. Dictionarul vaiesi pe piata la sfarsitul acestei luni. Continuam sa publicam in"Ziarul de Duminica" fragmente din acesta.
"Avand telul indraznet de aacoperi multe paliere temporale - de la Evul Mediu pana la strictaactualitate - si totodata numeroase domenii de ilustrare -politica, stiinta, arte (ale cuvantului sau ale imaginii), sport,viata militara, mass-media - si tinand seama de amplificareaprogresiva a afirmarii feminine in plan social, autorii trebuie safi avut ezitari in alegerea candidatelor, regrete pentru omiteresau chiar includerea unora dintre ele, cum pot avea si spectatoriiexterni. Numarandu-ma printre acestia, am fost la inceput surprinsasa gasesc, printre atatea personalitati eminente prin dotareintelectuala, curaj de opinie, devotament dus pana la sacrificiu,si nume de persoane care au sapat la temelia fiintei noastrenationale si si-au folosit parghiile inaltelor posturi politicedetinute ca sa ajute la instalarea si mentinerea regimuluitotalitar de sinistre consecinte. Apoi, insa, a trebuit sa admitca, de vreme ce aceasta a fost traiectoria Romaniei, epocanefasta nu poate fi pusa intre paranteze, ci trebuie cercetatalucid si corect. Asa cum si fac autorii Dictionarului,dintr-o optica moderna, deschisa si obiectiva." (Din"Cuvant-inainte" de Gabriela Cretia)
Leonida-Paul Adela (n. 7 apr.1890, Galati - d. 1928, Bucuresti, foto 1). Medic oftalmolog.Fiica intelectualilor Anastase Leonida si Matilda Gill, a urmatcursurile secundare la Liceul de fete "Regina Maria" si celeuniversitare la Facultatea de Medicina din Bucuresti, absolvita in1916. Din anul II a inceput sa lucreze la Clinica oftalmologica,coordonata de profesorul Stanculescu. A participat la infiintareasocietatii "Amicii Orbilor". Publica in revistele «La PresseMedicale» un articol despre "operatia reusita asupra cataractei inlipsa camerei anterioare" si "Natura" articolul Din aplicatiilecurentilor de inalta frecventa in medicina, devenind astfelprimul specialist roman care a utilizat curentul electric intratamentul cataractei. In timpul Primului Razboi Mondial, camembra a Societatii Romane de Cruce Rosie, a fost repartizata laSpitalul de Ochi din Iasi, condus de medicul francez Dantrelle, pecare l-a secondat. In 1918 isi sustine la Iasi lucrarea de doctoratcu tema Complicatiile tifosului exantematic la ochi,obtinand calificativul magna cum laude. Revenita laBucuresti, in 1919 estea numita directoarea Orfelinatului de orbi"Vatra Luminoasa". Aici infiinteaza o tipografie care reproducea insistem Braille manualele pentru clasele primare si liceu, partiturimuzicale sau opere din literatura romaneasca si universala,transcrise cu ajutorul surorii ei Natalia Leonida. Din 1920 estedirector la nou infiintatul Spital de ochi "Vatra Luminoasa",primul de acest gen din Bucuresti, si la Azilul de ochi. Solicitatade Regina Maria pentru o operatie de cataracta, a devenit mediculoftalmolog al Curtii Regale. Autoare a peste 8 000 de operatiioftalmice, a murit in urma unei operatii nereusite la ficat. "Erainnascuta sa aline suferintele bolnavului, prin toata infaptuireaei, si era pregatita, ca putini altii, sa scape tot ce avem maiscump, vederea. Pentru A.L. a ingriji ochii insemna a lucraca o artista la o dantela fina" (dr. G.G. Longinescu). (G.M.)
Marinescu Uca Maria (n. 15mai 1940, Gheorghieni, jud. Harghita, foto 2). Exploratoare. Afacut liceul la Targu-Mures si Facultatea de Educatie Fizica siSport in Bucuresti. In perioada 1990-96, a calatorit in China,Tibet, India, Nepal si vaile caucaziene din Rusia; in 1996, atraversat Canada, de la est la vest; in 1997-98, a parcurs singuradrumul strabatut de expeditia "Belgica" spre Antarctica, cu unsecol in urma; in 1999 a traversat singura Africa, de la sud lanord, strabatand 11 tari; in 2000 a parcurs vechile drumurimaritime europene folosite de vikingi, din Norvegia si Islanda panain Groenlanda; in 2001 a facut parte dintr-o expeditieinternationala care a atins Polul Nord, dupa ce a strabatut 116 km,in 13 zile, si Polul Sud, dupa 120 km, strabatuti in 11 zile, peschiuri, si a devenit astfel primul roman, cea de-a treia femeiedin lume si prima ca varsta, care a obtinut aceasta performanta; in2003 a explorat, printr-o expeditie solitara, Australia si Oceania;in 2004 a ajuns singura in Alaska si masivele Denali-Mc. Kinley siWrangel-St. Elias si a escaladat ghetarii Kennicot si Ruth; in 2005a calatorit prin Mongolia, Buriata si Siberia si a escaladat, inpremiera romaneasca, masivul Altai, cu varfuri de peste 4 000 m.U.M. este membra a Societatii Romane de Geografie,colaboratoare a Muzeului de stiintele Naturii "Grigore Antipa" sial Institutului de Cercetari Antropologice al Academiei Romane,precum si membra a Asociatiei Americane de Geografie. A fostinvitata, pentru a tine prelegeri, la diverse universitati alelumii, "Windhoec" (Namibia), "Bizerte" (Tunisia), "Pune" (India),"Fairbanks" (Alaska) etc. si a devenit cetatean de onoare al maimultor localitati. A atins, dupa spusele proprii, cei trei poli:Nord, Sud si Magnetic, a fost pe cinci continente, vizitand peste100 de tari, "plus satisfactia de a simti pulsul oamenilor, de acunoaste alti oameni care sunt la fel ca si noi si in mijloculcarora m-am simtit intotdeauna bine". A primit mai multe premii sidistinctii: Diploma de Excelenta din partea presedintelui Romaniei(2000), Ordinul National "Pentru Merit", in grad de Ofiter (2000,2002), titlurile de "Femeia anului 2002" si cel de Maestra Emeritaa Sportului (2003), pentru rezultate sportive de exceptie sirecorduri mondiale. "Pentru mine - afirma ea - viata inseamnabucuria permanenta de a explora, de a descoperi, explorandgeografiile unor tari si continente am sentimentul uneiautoexplorari, descoperirea sinelui meu pretutindeni - ca parte auniversului uman".
Maracineanu Stefania (n. 18iun. 1882, Bucuresti - d. 1944, foto 3). Fizician. A urmatcursurile liceale la Scoala Normala "Elena Doamna" si ScoalaCentrala din Bucuresti, absolvita in 1903, si pe cele universitarela Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice a Universitatii dinBucuresti, unde si-a sustinut examenul de licenta in 1910. Preda, ovreme, fizica la Scoala Centrala, apoi urmeaza cursurile deradioactivitate tinute de Marie Curie la Institutul Radiului dinParis. In capitala Frantei, la Sorbona, isi sustine, in 1924,doctoratul, cu teza Cercetari asupra constantei poloniului siasupra penetrarii in metale, primind calificativul «TresHonorable». Auditoriul era format din multi studenti, profesori saufizicieni care umpleau pana la refuz amfiteatrul unde savanta isitinea dizertatia. Printre acestia se afla si Marie Curie care acooptat-o in echipa sa, "Domnisoara Maracineanu a lucrat mai multiani in laboratorul meu si recent a obtinut titlul de doctor instiinte fizice. Apreciez in mod deosebit munca ei stiintifica."Dupa obtinerea doctoratului lucreaza si la observatoarele dinMendou si Paris, unde a demonstrat ca plumbul supus mai multesecole radiatiilor solare a devenit radioactiv. A folosit laexperiment bucati din acoperisul Observatorului Astronomicparizian, vechi de 300 de ani. Rezultatele au fost publicate inrevista "Comptes Rendus des Seances de l'Academie des Sciences deParis". Numita, in 1925, asistent universitar la Facultatea deStiinte din Bucuresti, in laboratorul profesorului ChristacheMusceleanu, creeaza aici primul Laborator de Radioactivitate dintara, folosind aparatura cumparata cu banii proprii. Lucrand lateza ei de doctorat, S.M. a identificat fenomenulradioactivitatii artificiale. Cercetarile au fost publicate in maimulte reviste de specialitate. Procedeul a fost explicat fizic simatematic de Ir'ne Joliot-Curie si sotul acesteia, descoperireafiind incununata cu acordarea Premiului Nobel celor douapersonalitati. Meritele fizicienei romane au fost recunoscute decatre fiica Mariei Curie intr-un articol publicat in "Neues WienerJournal", in 1934: "Ne amintim ca savanta romana domnisoaraM. a anuntat in 1924 descoperirea radioactivitatiiartificiale". S-a ocupat si de fenomenele meteorologice, reusind,cu sprijinul profesorilor Bungetianu si Vasile Karpen si alaviatorului Bazu Cantacuzino, sa descopere procedeul de declansareartificiala a ploii cu ajutorul unor saruri radioactive si sastabileasca legatura intre cutremure si precipitatii. In 1931 aprovocat prima ploaie artificiala din lume in Baragan, continuandcercetarile in Algeria, cu sprijinul guvernului francez. A semnalatpentru prima data ca in ajunul producerii unui cutremurradioactivitatea creste in zona epicentrului. Principalele salelucrari au fost: Actions speciales du soleil sur laradioactivite du polonium et du plomb (Paris, 1926),Radioactivitatea si constitutia materiei (Bucuresti, 1929),Radioactivite, soleil, pluie artificielle (Bucuresti, 1934)si La radioactivite du globe, les radiations et les tremblementsde terre. Les pluies et les tremblements de terre.S.M., savanta care sustinea ca "rasplatapentru cercetatorul devotat stiintei nu vine din afara, ci suntfiorii de fericire pe care ii are la descoperirea adevarului", s-aimbolnavit de cancer, provocat de iradierile radioactive, si amurit cu un an inaintea folosirii celor doua bombe atomiceimpotriva omenirii.
Obrenovici Maria (n. 3 aug.1835, Iasi - d. 4 iul. 1876, Dresda, Germania, foto 4). Membraa camarilei din jurul lui Alexandru Ioan Cuza. Fiica logofatuluiCostin Catargi, cunoscut antiunionist, si a Smarandei Bals, a fostcasatorita un timp cu un general sarb, apoi cu principele MilosObrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, viitorul rege al Serbiei.Este celebra mai mult datorita aventurii amoroase cu domnitorulAlexandru Ioan Cuza. Mult mai tanara decat doamna Elena, cocheta,inteligenta si avand o figura incantatoare cu ochi fascinanti,facea furori prin saloanele vremii. Bogata in cunostinte politicesi limbi straine, datorita traiului in lumea Curtii sarbe,refugiata in Tara Romaneasca, l-a fermecat cu usurinta pe Cuza. Ceidoi copii pe care i-a nascut din aceasta relatie, Alexandru siDimitrie, au fost infiati si crescuti de Elena Cuza. Afacut, dupa unele surse, si jocul complotistilor, sprijinindu-i inactiunea de rasturnare a domnului sau. Ea a fost aceea care le-aaratat drumul in palat, spre camera in care dormea domnitorul, innoaptea in care l-a sfatuit pe Cuza sa dea drumul garzilor, subpretext ca nu dorea sa fie vazuta la palat.In drum spreViena, pe 13 febr. 1866, la convoiul care-l ducea spre exil s-aalaturat si M.O.; ea a plecat de bunavoie cu omul proscris,care nu mai reprezenta nimic pentru o femeie interesata de mariresau materialista, cum o considerau contemporanii. Desi banuita deuneltire cu complotistii, nu a dat nici o lamurire in acest sens,pastrand legea tacerii. Dupa ce sotia si copiii au sosit in preajmalui Cuza, aparea uneori si ea, fiind primita cu mila si intelegeresa-si vada copiii: era considerata "o biata ratacita" in drumurileei. Doamna Elena "nu cobora la nici o intimitate cu ea, dar era maiingaduitoare, era doar mama copiilor care ii aduceau bucurie prindragalasenia lor si rost vietii" (Lucia Bors). Din 1870 l-a parasitpe fostul domn, acum grav bolnav, pentru a deveni Doamna de Onoarela Curtea de la Berlin, unde a facut parte din suita imparateseiAugusta, sotia lui Wilhelm I. Suferind de cancer, M.O. s-asinucis la Dresda, dar exista si banuiala ca ar fi fost asasinatapentru spionaj. A fost adusa la Iasi si inmormantata la BisericaSf. Spiridon, apoi a fost mutata in cavoul familiei Catargi, dinCimitirul Eternitatea.
Romanescu-Alistar Elena (n. 1iun. 1873, Vaisal, Ismail, Basarabia - d. 1955, Pucioasa).Medic, militant pentru unire, singura femeie-deputat in SfatulTarii, Basarabia. Fiica preotului Vasile si a Elisavetei Balan, ainceput studiile primare in satul natal, iar cele secundare laScoala Eparhiala de Fete din Chisinau (1882-90). A fost numitainvatatoare si a predat, in perioada 1890-1906, in scolile dinlocalitatile Valeni, Rosu, Zarnesti si Rezeni, unde s-a stabilitimpreuna cu sotul ei, preotul Dumitru Alistar. In 1909, cusprijinul lui Constantin Stere, presedintele Ligii Nationale aRomanilor, soseste la Iasi pentru a urma cursurile Facultatii deMedicina, pe care a absolvit-o in 1914. Militeaza pentru unireaBasarabiei cu Romania, publicand o serie de articole in presa siorganizand un grup de propaganda a ideilor unioniste in teritoriileromanesti de dincolo de Prut. Arestata la 19 aug. 1914 cu acuzatiade agitatie proromaneasca, este inchisa pentru 45 de zile laChisinau. Eliberata din lipsa de probe, se retrage la Iasi, undeeste mobilizata ca medic pe front. Participa la constituireaPartidului National Moldovenesc in apr. 1917, reprezentandfractiunea "Blocul Moldovenesc" si a fondat, in acelasi an,Societatea Culturala "Faclia Femeilor Studente la Medicina" si LigaCulturala a Femeilor din Basarabia, unde a cerut pe toate caileunirea cu Romania. In oct. 1917 a fost aleasa deputat in SfatulTarii de la Chisinau, mandat exercitat in perioada 21 nov. 1917 -27 nov. 1918. Intr-un discurs tinut la 11 febr. 1918,E.A.-R. se adresa nehotaratilor prin cuvintele "acum oriniciodata, noi trebuie sa ne unim…! Orice moldovean, fie el cat dedemocrat, trebuie sa inteleaga aceasta si sa faca tot ce se poate,sa aduca orice jertfa, pentru a infaptui aceasta Unire". Dupa unirea fost numita director la scoala Eparhiala de Fete din Chisinau, pecare a condus-o intre 1918 - 38. A fondat Liga Culturala a Femeilorsi Gruparea Femeilor Romane din Basarabia. A activat in SocietateaOrtodoxa Nationala a Femeilor Romane, condusa de AlexandrinaCantacuzino. La 28 iun. 1940, cand Basarabia a fost anexata RusieiSovietice, s-a refugiat in Romania, stabilindu-se mai intai laIasi, apoi la Pucioasa. Pentru activitatea ei a primit distinctiileOrdinul "Ferdinand I", "Meritul Sanitar", clasa II, pentrucombaterea holerei (1913), "Barbatie si credinta" (1913), "RasplataMuncii", clasa I. "Trebuie ca orice fiinta omeneasca sa-siaduca obolul ei de munca, inima, de suflet, de fiinta lui si chiarviata, pentru ca sa contribuie cat de putin la realizareaaspiratiilor" (E.A.-R.). A fost inmormantata, mai intaiin cimitirul local si, din 1963, la Cimitirul Bellu, in cavoulfamiliei Isanos.
Rosetti Maria (n. 1819,Guernesey, Anglia - d. 13/14 febr. 1893, Bucuresti, foto 5).Prima publicista din Romania. Cu tatal capitan scotian si mamafrantuzoaica, pe numele adevarat Mary Grant, a trait in adolescentain Provence, Franta.S-a casatorit in 1847, in perioada in carefratele sau, Effigham Grant, era consulul Angliei la Bucuresti, cuC.A. Rosetti, alaturi de care a luat parte la evenimentele din anulurmator. A participat la intrunirile desfasurate in casa familieiRosetti, ce aveau ca scop pregatirea revolutiei in Tara Romaneasca.A facut tot posibilul sa-si salveze sotul arestat de turci siexpediat cu o corabie otomana in susul Dunarii, spre Serbia, insept. 1848. Deghizata in taranca, impreuna cu pictorul C.D.Rosenthal, bun prieten cu sotul ei, si copilul abia nascut,Libertatea Sophia, M.R. urca pe corabie si cere voieinsotitorilor sa-l sarute. In momentul delicatului act, iistrecoara sotului in gura un biletel in care erau fixate ora silocul unde intreg grupul de revolutionari va fi eliberat. Operatiaa reusit, dupa care au trait noua ani in exil, la Paris, undeM.R. a publicat Principautes Danubiennes, in 1853.Rosenthal a folosit-o ca model pentru lucrarile sale Romaniarevolutionara si Romania rupandu-si catusele pe CampiaLibertatii, pictate in 1850. Incepand cu 1857 a colaborat caredactor la mai multe ziare, reviste si almanahuri, cu deosebire la"Romanul", fondat de sotul ei. "Scrierile ei jurnalistice sicorespondenta particulara ilustreaza un patriotism dus pana laexaltare si o credinta sincera si totala in ideile de libertate,egalitate si dreptate sociala" (Sultana Craia). A editat "Mama sicopilul", revista literara saptamanala ce a functionat din iul.1865 pana in apr. 1866, profilata pe articole si traduceri insprijinul educatiei copilului. In timpul razboiului din Balcani,din 1877-78, a condus un spital de campanie la sud de Dunare si ainfiintat Comitetul Femeilor, cu ajutorul caruia a reusit sastranga fonduri substantiale pentru armata si spitale. "Este intaiafemeie culta care a fost partasa activa la stradania poporuluiroman de a-si fauri o viata libera, in cursul veacului trecut. sitotodata intaia publicista care si-a pus scrisul, dezinteresat, inslujba intereselor nationale" (Lucian Predescu).

Fragment din Dictionarulpersonalitatilor feminine din spatiul romanesc, in pregatire laEditura Meronia

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO