Macedonia. Ţară muntoasă, de păstori şi zarzavagiirăzboinici. Zugrăvită plastic de George Topârceanu, care a petrecutcâteva luni de prizonierat în aceste ţinuturi, în timpul PrimuluiRăzboi Mondial: "Pământ cu trecut istoric, unde civilizaţia anticăs-a infiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă, şi s-a trasapoi îndărăt de sus în jos, fără să lase în urmă o picătură;amfiteatru de stânci răscolite de cutremur, cuib de anarhieendemică, amestec de rase învrăjbite, care de care mai încruntată(…). Provincie cu oraşe cât podul palmei şi sate spânzurate canişte cuiburi de gaie pe coasta muntelui, de frica bandiţilor, casă nu poţi ajunge până la ele nici cu căruţa, nici cu avionul, cinumai călare de-a-ndaratele pe catâri dresaţi anume să te zvârle înprăpastie."
Ţinuturi vizitate, cu câteva decenii înaintea sa, şi de alţipoeţi români: Dimitrie Bolintineanu şi Ioan Neniţescu. Înîmprejurări mult mai plăcute. Mânaţi de dorinţa de a cunoaşte unpopor de un milion de români risipiţi prin Balcani, "nobilă ruină alegiunilor ce umplură lumea cu gloria lor".
Voiam să văd cu ochii dacă acest popor există, scrie înamintirile sale Bolintineanu, dacă păstrează limba, datinile sale.Neniţescu, la rândul său, îşi propune a face "o numărătoare aacestui neam frate". Motivaţia interesului său: acest popor merităcercetat "fie şi pentru simplul fapt că există". "Dar cu atât maimult merită el aceasta, cu cât plin de vigoare, vădit de înzestratşi apt pentru o chemare civilizatoare în viitor, există ca popor deordine, muncitor şi moral, luminat şi războinic, şi avândconştiinţa originii lui latine, căci numai străinii îi zic valah,pe când el însuşi îşi zice, ca întotdeauna, Armân, iar pe alocuriAromân".
Iar când e vorba de fraţi, scrie academicianul Constantin I.Istrati, de asemenea călător prin Macedonia otomană, "şi mai alesde fraţi în suferinţă, cum sunt ai noştri de peste hotare, atunciorice mijloace de a-i cunoaşte, mai îndeaproape, este o fericităîmprejurare pe care trebuie cu grabă a o îmbrăţişa". Căci a-i lăsasă se piardă în masa altor neamuri cu care convieţuiesc şi a faceca acele calităţi ale lor "să ajute unor popoare cam neastâmpărate,ce sunt departe de a le fi superioare şi care nu le sunt nicibinevoitoare, ar fi o crimă din parte-ne". Iar cel ce crede a aveadrepturi de rasă şi, deci, dreptul la existenţă şi la o culturănaţională trebuie să ştie a şi le apăra, este de părere autorul"Puilor de lei".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
