SPIRITUALIA/ Comunismul din perspectiva teologiei sociale

16 mar 2010 Autor: Marius Vasileanu

De mai bine de un an de zile Editura Eikon a inceput sa scoata carti dedicate teologiei sociale. Seria se numeste chiar "Theologia socialis" si este coordonata de Institutul INTER din Cluj. Au aparut pâna astazi incitante titluri semnate de Radu Preda, Radu Carp, Mihail Neamtu, Iuliana Conovici. Este una dintre cele mai dinamice colectii de carte teologica româneasca din ultima vreme, iar domeniul abordat este de o acuta actualitate pentru spatiul crestin ortodox. La cele sase titluri aparute deja s-a adaugat recent inca unul: "Comunismul - o modernitate esuata", semnat de teologul si profesorul Radu Preda.

Dupa ce a constatat "temperatura istorica total diferita" in privinta perceptiei comunismului la colegii si magistrii sai din strainatate cu ocazia multor stagii de pregatire la universitati occidentale, autorul marturiseste ca a devenit constient ca trebuie sa-si clarifice pentru sine si pentru altii fenomenul comunismului românesc si est-european. Ulterior, participând la simpozioane internationale dedicate acestei problematici, Radu Preda a constatat diferente majore de abordare inclusiv intre est-europeni: "Daca de pilda polonezul tinde sa idealizeze rezistenta, amintind pe buna dreptate rolul jucat de Ioan Paul al II-lea si de sindicatul "Solidaritatea", dar ocultând inexplicabil capitolul mai putin onorabil, dar surprinzator de consistent, al colaborationismului, românul face de la bun inceput figura stinghera, tocmai pentru ca tara lui nu are imaginea uneia eroice, cu exceptia varsarii de sânge de la final." (p. 13). Desigur ca mai exista o categorie (aproape extraterestra, s-ar zice) a celor "deloc redusi intelectual sau fosti activisti, dimpotriva, care nu se sfiesc sa faca apologia comunismului prin comparatia cu dezastrul social care i-a urmat."

Iata motive intemeiate pentru care este de-a dreptul binevenita o perspectiva teologica asupra acestei grave maladii numite comunism. Dupa ce trece prin binecunoscutele aventuri ale istoriei instaurarii comunismului in estul european, demontând tiparele, Radu Preda ajunge la studiul celor 20 de ani de postcomunism. Iata unul dintre tipare: autorul demonstreaza, de pilda, ca nu Stalin este cel care a invins nazismul, cu alte cuvinte, prin asasinatele in masa pe care le-a faptuit, prin exportul ciumei rosii pe care l-a obtinut odata cu pozitionarea sa de partea invingatorilor in cel de-al doilea razboi mondial, Stalin a fost un bun continuator al ororilor naziste.

In partea secunda a lucrarii, teologul Radu Preda demonteaza alte prejudecati, de aceasta data legate de ceea ce s-a petrecut dupa caderera zidului de la Berlin. Cealalta fata a medaliei a insemnat alte excese. Cel putin in România nu exista nici azi o demna si necesara deconspirare a colaboratorilor politiei politice. Nici macar Biserica Ortodoxa Româna nu este un model la acest capitol, observam. Dar excese apar si din alte motive, de pilda martirii din inchisorile comuniste nu sunt inca valorizati si cinstiti asa cum s-ar cuveni de Biserica.

Pe de alta parte, observa teologul, exista tentative europene mai mult sau mai putin reusite de condamnare a crimelor comunismului, "dar nu si a ideologiei lor fondatoare"… Este un fapt constatat - cu referire la Charta de la Paris pentru o noua Europa (21 noiembrie, 1990) - nu numai in Europa de Est, ci si in cea de Vest «noua Europa se construieste prin "eliberarea de mostenirea trecutului", iar nicidecum prin cunoasterea, asumarea si confruntarea cu acesta. Altfel spus, dubla masura va marca de la bun inceput abordarea comunismului in postcomunism, alimentând pâna azi dilema etica a politicii europene» (p. 231).

Ajungem aici in centrul de greutate al cartii pe care numai un teolog cu pregatirea si subtilitatea lui Radu Preda il putea scrie. Acesta arata cu claritate ca avem de-a face in cazul comunismului cu o veritabila religie seculara. "Orice abuz era permis in orizontul eshatonului comunist caracterizat prin depasirea definitiva a tuturor contradictiilor si inegalitatilor, adica tocmai a acelor fenomene care in lectura lui Marx legitimau revolutia emanciparii totale prin transformarea filosofiei in agent activ al istoriei. Ca metoda de gândire si de actiune, aceasta dialectica a comunismului stiintific justifica nenorocirea nemijlocita a lumii de dragul promisiunii de a o face cândva fericita. Aceasta este, foarte pe scurt formulata, esenta religiei atee a comunismului, cea care va numara in primele decenii ale secolului XX numerosi adepti in tari care vor fi ocolite de experienta punerii in practica a principiilor ei." (p. 227).

Protagonist de frunte al domeniului teologiei sociale pe tarâmul crestinismului ortodox românesc, Radu Preda reuseste sa scrie o carte de mare forta, un indrumar de nelipsit de aici inainte pentru studentii teologi sau pentru tinerii care vor sa afle ce a insemnat si mai inseamna inca (pentru unii dintre noi) comunismul. Studiul sau este finisat cu un consistent calup de anexe, acte europene emise dupa '89 pentru demascarea si condamnarea comunismului, precum Raportul privind masurile pentru desfiintarea mostenirii fostelor sisteme totalitare comuniste (3 iunie 1996), Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul (3 iunie 2008) etc.

Majoritatea românilor au inca (in cel mai bun caz) o imagine idilica despre teologie si crestinismul ortodox. Teologia sociala - domeniu pe care Radu Preda l-a promovat cu asiduitate in România - se ocupa cu oamenii reali si cu problemele lor imediate. Ce poate fi mai aproape si mai dureros decât câteva zeci de ani de istorie care a adus numai iluzie, durere si moarte?

Iata de ce consider ca ii datoram foarte mult lui Radu Preda nu numai pentru pledoariile sale tonice si consecvent aprofundate pentru o cât mai larga imbratisare ortodoxa a problemelor sociale, ci si pentru aceasta carte, care aduce un alt mod de a privi istoria noastra recenta.

MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina) are o licenta in filosofie (Universitatea Bucuresti) si un master in antropologia spatiului sacru (Universitatea de Arhitectura ''Ion Mincu''). Este doctorand al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Litere, cu o tema interdisciplinara in care continua studiile de antropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale si profesor de istorie a religiilor in invatamantul preuniversitar. A sustinut o bogata activitate in presa: studii, articole, eseuri, recenzii, proza scurta, editoriale, interviuri - in jurnale, reviste culturale si cu profil spiritual -, producator si realizator de emisiuni radio, numeroase colaborari la principalele televiziuni centrale. In ultimii ani a fost editorialist si editor coordonator (departamentul cultura-religie) la ziarul ''Adevarul'' si redactor-sef al revistei ''Adevarul literar si artistic''; ulterior a fost senior editor la agentia de presa ''NewsIn'', coordonand departamentele de cultura-religie si media-publicitate. Actualmente semneaza o rubrica saptamanala in suplimentul ''Aldine'' al ziarului ''Romania libera'' si preda istoria religiilor la Universitatea Bucuresti.

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine