Ziarul de Duminică

Străzile Bucureştilor – mică istorie sentimentală în imagini (LIV). Pieţele oraşului: de la Carol I la Mihai I/ de dr. Alexandru Popescu

Piaţa Palatului Regal

FOTO: Piaţa Palatului Regal. GALERIE FOTO

Autor: Dr. Alexandru Popescu

18.01.2013, 00:00 329

50 de pieţe


numără Bucureştii, unele mai vechi-altele mai noi, unele cu denumiri tradiţionale consacrate-altele purtând doar o vreme numele unor personaje efemere, de mult uitate, unele păstrându-şi aspectul decenii de-a rândul-altele căpătând înfăţişări mai mult sau mai puţin potrivite peisajului urbanistic al Capitalei.

Pentru cititorii interesaţi ai acestei rubrici am alcătuit un "nomenclator al pieţelor" care, în ultimă instanţă, pentru cine ştie să-l "citească", oglindeşte momente şi personaje ale istoriei mai vechi sau mai noi a oraşului şi chiar a ţării:

Evenimente istorice:Rahova, Dorobanţilor, Unirii, Eroilor, Leul, Arcului de Triumf, 21 Decembrie 1989, 22 Decembrie 1989, Revoluţiei, Presei Libere

Personalităţi româneşti:…ale culturii, ştiinţei, artei: Emil Cioran , George Enescu, George Coşbuc, Tudor Muşatescu, Mina Minovici, Victor Babeş, Sergiu Celibidache; politicii: Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Alexandru Lahovari, Corneliu Coposu, Pache Protopopescu; capete încoronate: Regina Maria, dar şi ale strămoşilor: Traian.

Aici să ne fie permisă o observaţie: se poate vedea că există o serie de alte personaje importante care nu şi-au găsit locul în acest "nomenclator" în locul unor denumiri cu totul anodine.

Personalităţi străine:Columb, Charles de Gaulle, Jose Rizal, Simion Bolivar.

Şi aici este valabilă observaţia de mai sus

Localităţi din România:Alba Iulia, Gorjului

Ţări, localităţi străine:Spaniei, America Latina, Montreal, Natiunile Unite, Quito

Locuri tradiţionale importante:Amzei, Arsenalului, Bucur, Buzeşti, Chirigiu, Universităţii, Crângaşi, Domenii,Sudului, Foişorul de Foc, Gemeni, Iancului.

Cele mai multe dintre ele se leagă de edificii, părţi ale oraşului, "mahalale" cu o vechime uneori seculară

Gări:Gara Băneasa, Gara Filaret, Piaţa Gării de nord. Aceste denumiri au apărut mai ales pe măsură ce au fost realizate asemenea construcţii, începând de la sfârşitul secolului XIX

Sfinţi:Sfântul Anton, Sfântul Gheorghe, Sfinţii Voievozi


Am avut deja ocazia să pomenim unele dintre aceste pieţe, cărora le vom adăuga acum altele, fiecare interesantă pentru momente ale istoriei Bucureştilor.

Preocuparea pentru amenajarea urbanistică a Vechii Pieţe a Palatului Regal s-a aflat în preocupările arhitecţilor încă de la edificarea principalelor clădiri care se află în perimetrul său, aşa cum ne încredinţează un articol publicat de Cincinat Sfinţescu în revista Urbanismul în 1942. În mare, amenajarea sa a fost opera urbanistică a arhitectului francez Paul Gottereau, arhitectul clădirii Fundaţiei "Carol I" care dat faţadei o curbură concavă pentru ca să mărească importanţa acestei pieţe, la concepţia căreia a respectat principiul clasic, după care s-au realizat toate pieţele monumentale din epoca Renaşterii şi epoca modernă: piaţa să fie complet încadrată de clădiri în proporţie cu dimensiunile ei şi, dacă se poate, să aibă acelaşi caracter arhitectural. Mai târziu, arhitectul Nenciulescu a prevăzut crearea a trei pieţe pe marele spaţiu rezultat din dărâmarea clădirilor din faţa Palatului Regal în vederea edificării marii pieţe proiectate de primăria Municipiului. S-a considerat că o piaţă unică ar fi prea vastă, ca să cuprindă întregul front al Palatului Regal şi n-ar avea o încadrare proporţională cu întinderea ei, astfel încât s-a propus crearea a trei pieţe în interiorul acestei zone. În perioada comunistă, aceste preocupări au fost abandonate, iar spaţiului i s-a atribuit numele "Piaţa Republicii", menit să marcheze dispariţia monarhiei. După 1990, s-a ajuns la soluţia deja prevăzută, astfel încât în zonă au apărut "Piaţa George Enescu", dată fiind apropierea Ateneului Român, şi "Piaţa 22 Decembrie 1989", în amintirea evenimentelor care au marcat această dată în desfăşurarea Revoluţiei. S-a intenţionat amenajarea unui "spaţiu al memoriei", aici fiind amplasate şi Monumentul eroilor revoluţiei , uneori controversat, precum şi acela al lui Iuliu Maniu.

Numele PieţeiGării Filaret se leagă desigur de această construcţie, ridicată în 1869, care a fost concepută ca punct terminus al reţelei de cale ferată spre Giurgiu. I s-a atribuit astfel un important rol economic de principală legătură cu Occidentul, pe Dunăre. Faţada era decorata cu cărămidă aparentă de culoare roşie, un material specific pentru construcţia gărilor în acea perioadă, arhitectura sa fiind de inspiraţie englezească. După finalizarea Gării Târgoviştei (viitoarea Gară de nord), a fost realizată legătura dintre cele două gări, ceea ce a constituit multă vreme centura feroviară a Capitalei. Treptat, Gara Filaret şi-a pierdut importanţa, devenind unul din punctele terminus ale transportului rutier. În tot cazul, este lăudabil că vechea clădire a fost renovată, respectându-se în mare aspectul său iniţial.

Unele pieţe poartă numele unor personaje istorice mai puţin amintite, cum este Piaţa Valter Mărăcineanu (1840-1877), ofiţer român, căzut eroic la asediul redutei Griviţa, în luptele din Războiului de Independenţă. În această piaţă se află Monumentul purtând frumosul nume "Avântul Ţării".

În Piaţa Mihail Kogălniceanu se află monumentul acestei importante personalităţi a vieţii politice şi culturale, ridicat în 1936, una din principalele opere ale sculptorului Oscar Han. Dacă monumentul a scăpat demolării din perioada comunistă, aspectul pieţei s-a schimbat destul de mult, o serie de clădiri vechi fiind înlocuite cu blocuri de locuinţe.

O altă piaţă care poartă numele unui "paşoptist", devenit de asemenea o personalitate politică a României moderne, este Piaţa C.A. Rosetti.Monumentul a fost sculptat de Wladimir Hegel şi amplasat în anul 1903. Pe soclul său sunt reproduse frumoasele cuvinte datorate lui C. A. Rosetti: "Luminează-te şi vei fi. Voieşte şi vei avea". Spaţiul în care se află această statuie a fost supus la numeroase renovări, ceea ce nu se poate spune despre clădirile din preajma sa, de real interes arhitectonic.

Pe Lista monumentelor istorice se află şi perimetrul Pieţei Libertăţii, deschisă odată cu amenajarea Parcului Carol, inaugurat în 1906. Dacă parcul şi-a recăpătat denumirea iniţială, piaţa a continuat să poarte numele destinat să amintească că abolirea monarhiei a dus la dobândirea unei adevărate "libertăţi". În această piaţă se găseşte "Fântâna Zodiac", dar şi o serie de construcţii noi, cu un aspect cel puţin discutabil.

Piaţa Traian a fost şi a rămas unul din cele mai importante puncte comerciale, hala sa fiind un exemplu reuşit de restaurare a unei clădiri de interes istoric.

În fine, de curând, Bucureştii s-au îmbogăţit în 2012 cu Piaţeta Regelui Mihai I, situată la intersecţia Şoselei Kiseleff cu Strada Ion Mincu, unde a fost amplasat bustul Regelui Mihai şi plachete cu un fragment din discursul pe care acesta l-a susţinut în Parlament, dar şi cu o scurtă cronologie din istoria Familiei Regale a României. Este, fără îndoială, un act de cuvenită restituire istorică.

PS: Remarcăm apariţia volumului Prin Bucureştii lui Caragiale datorat lui Dan Roşca, care menţionează principalele locuri ale Capitalei de care se leagă biografia scriitorului, ca şi acelea în care se petrec episoade ale operelor sale..


Fotografiile de actualitate aparţin autorului

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO