Un alt spaţiu rezidenţial
Bineînţeles, în afară de "bulevardele regale", există în Capitală o serie de alte artere cu o istorie poate nu atât de veche şi de ilustră precum a celor dintâi, dar cu o poziţie şi rosturi urbanistice proprii.
Între acestea, Bulevardul Dacia, pornind de la Calea Victoriei, trecând prin Piaţa Romană, adevărat punct nodal pe harta oraşului. Bulevardul Dacia, cu o lungime apreciabilă, întretăindu-se cu numeroase străzi, se înscrie pe axa est-vest a Capitalei, făcând legătura cu alte zone importante ale oraşului. În ceea ce priveşte denumirea, şi această arteră face parte din "filiera daco-romană", bogat reprezentată în Capitală (Piaţa Romană, Traian, străzile Roma, Latină, Decebal, Romulus etc.). Bineînţeles, din Bulevardul Dacia "se face" Intrarea Dacilor.
În ceea ce priveşte istoria sa, este de amintit faptul că, în partea sa de început dinspre Calea Victoriei, se afla una din zonele de veche locuire ale oraşului, mahalaua Popa Cosma.
Importanţa care a fost acordată acestei artere, considerată unul din spaţiile rezidenţiale ale Bucureştilor, reiese şi din faptul că, de-a lungul ei, au fost construite, încă de la sfârşitul secolului XIX, o serie de imobile, unele cu aspectul şi amplitudinea unor palate care au avut un rol important în viaţa politică şi culturală a capitalei.
O dovadă a caracterului rezidenţial al acestei zone este demonstrat şi faptul că aici sunt amplasate şi clădirile unor ambasade.
O casă - tezaur
Printre cele mai vechi clădiri ale capitalei, cu o istorie bogată care a urmat, de fapt, momentele definitorii ale dezvoltării Capitalei, este "Casa Scarlat Kretzulescu".
În forma sa iniţială, a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839, fiind considerată, încă la vremea aceea, drept una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului. Capătă numele pe care îl are şi astăzi după ce Villara l-a dat drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. După moartea acestuia, clădirea devine, pe rând, locuinţa directorului băncii "Bank of Romania", baronul Frank, pentru ca, în a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, să ajungă în proprietatea statului, aici funcţionând o instituţie ştiinţifică "Laboratorul de electricitate al Universităţii din Bucureşti", sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu. "Aventurile" imobilului continuă, aici funcţionând, succesiv, un pension de fete şi biblioteca Ambasadei Germane, aflată în apropiere. În 1948, clădirea devine sediul "Muzeului Româno-Rus", desfiinţat în 1963, pentru ca, în 1967, să capete o destinaţie potrivită: sediul "Muzeului Literaturii Române", adevărat tezaur spiritual, fondul său numărând 300.000 de piese, organizate în 250 de colecţii (manuscrise, acte, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale). Între altele, muzeul este depozitarul unui bogat "fond Eminescu". Tot aici se regăsesc colecţiile de carte rară, carte veche românească, manuscrise. Poate că ar fi potrivit ca acest muzeu să poarte numele întemeietorului său, academicianul Dumitru Panaitescu-Perpessicius.
O altă casă - muzeu
…este aceea care a aparţinut familiei Brătianu, având şi ea o istorie destul de "complicată". Ridicarea clădirii începe în 1908, după indicaţiile lui Ionel Brătianu. Inginerul constructor a fost Hugo Schmiedigen. Treptat, imobilul a fost extins, cuprinzând acum trei corpuri, din cel central deschizându-se o loggia cu o impunătoare scară. Grădina, care înconjoară imobilul, de fapt, un adevărat palat, este "opera" Elisei Brătianu. Casa a fost deschisă publicului în 1937, devenind "Aşezământul Cultural Brătianu", proiectat să adăpostească 30.000 de volume. În acelaşi an, este inaugurată şi statuia lui Ionel IC Bratianu care a fost executata de sculptorul Ivan Mestrovic. La un moment dat, aceasta a dispărut, revenind la locul ei în 1991. După naţionalizare, clădirea intră in proprietatea Academiei Române, iar, ulterior, adăposteşte colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a Romaniei. Nu ştim dacă acestea au fost mutate în noul sediu al acestei instituţii, dat fiind că condiţiile de conservare de aici nu erau tocmai potrivite. Cred că în acest imobil ar putea fi organizat un "Muzeu Brătianu", familie ai cărei reprezentanţi au jucat un rol atât de important in istoria modernă a României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
