Ziarul de Duminică

Tatonări britanice acum o sută de ani/ de Ziarul de duminică

Tatonări britanice acum o sută de ani/ de Ziarul de...

Autor: Ziarul de Duminica

12.02.2015, 23:53 87

Valentin-Ioan Fuşcan

Albionul în căutare de aliaţi

1914-1918

Interesele politico-militare ale Marii Britanii la gurile Dunării şi în Balcani în anii Primului Război Mondial

Editura Militară

Atitudinea Marii Britanii şi poziţionarea acesteia faţă de statele din Peninsula Balcanică între anii 1914-1918 au fost determinate de necesităţi de ordin politic şi militar. Ca urmare a angajării în ostilităţile de pe continentul european, ostilităţi care s-au extins rapid până în cele mai îndepărtate regiuni ale lumii, guvernul de la Londra şi-a evaluat politica în funcţie de interesele britanice, ameninţate direct prin acţiunea militară a Germaniei împotriva Belgiei. Participarea într-un război de asemenea dimensiuni avea să facă necesară utilizarea unor resurse umane şi materiale considerabile, în scopul obţinerii victoriei şi asigurării protejării intere­selor britanice. Bazată în primul rând pe puterea flotei sale navale, Marea Britanie nu dispunea de forţe terestre suficiente pentru operaţiuni militare de anvergură în Europa, cu excepţia Corpului Expediţionar Britanic, care era deja angajat pe frontul de vest.

Calculând greşit că războiul va fi de scurtă durată, diplomaţia britanică s-a gândit relativ târziu la un plan de atragere a statelor din Peninsula Balcanică de partea Antantei. Ulterior, guvernul de la Londra a apreciat într-o nouă lumină importanţa statelor balcanice, cu atât mai mult cu cât pe frontul de vest devenise evidentă, spre sfârşitul anului 1914, dificultatea obţinerii unei victorii decisive în­tr-un viitor apropiat.

David Lloyd George, alături de alţi lideri politici şi militari britanici, a înţeles că se impunea identificarea unor soluţii alternative pentru depăşirea acestei situaţii. În cadrul unei strategii denumite periferice, el a susţinut, în ianuarie 1915, ideea unui atac împotriva Austro-Ungariei, cu participarea României şi Greciei, alături de Serbia. În această alianţă care urma să lovească Imperiul Austro-Ungar, un loc aparte trebuia să fie ocupat şi de Italia. O asemenea propunere – element al viitoarei dezintegrări a acestui imperiu – implica însă, în mod automat, aşa cum avea să de­vină clar pentru diplomaţia britanică, satisfacerea pretenţiilor teritoriale ale Italiei şi  României, pe seama Austro-Ungariei. De asemenea, propunerea sa indica direcţia politicii externe britanice în Balcani, care făcea imposibilă o alianţă cu Bulgaria.

Nevoia atragerii statelor din Balcani făcea, însă, necesară o prezenţă mili­tară britanică, ceea ce ar fi încurajat, în viziunea Londrei, România şi Grecia să se alăture Antantei şi, în acelaşi timp, ar fi temperat Bulgaria.

Acestea sunt câteva dintre concluziile tânărului istoric constănţean.

„Valentin Fuşcan – scrie prof. univ. dr. Ion Calafeteanu – realizează o excelentă analiză privind  politica Marii Britanii faţă de spaţiul central şi sud-est european în anii Primului Război Mondial. [...] Autorul a realizat o analiză a întregului complex de factori care au influenţat politica Marii Britanii în regiune: contradicţiile dintre ţările din zonă, interesele naţionale ale fiecăruia dintre statele din Balcani, mersul operaţiunilor militare, politica Puterilor Centrale în zonă, interesele marilor puteri ale Antantei în regiune etc. şi, desigur, ceea ce a determinat în mod fundamental atitudinea Albionului în Balcani – propriile interese.”

La rândul ei, prof. univ. dr. Viorica Moisiuc apreciază că „avem de-a face cu o contribuţie majoră la cunoaşterea acestui ansamblu de probleme de natură politică, diplomatică, economică, cu nenumărate ramificaţii în politica şi strategia marilor puteri într-o zonă de interes strategic de prim-plan; tema aceasta, ca atare, nu a fost abordată nici în istoriografia română, nici în cea britanică sau universală.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO