In luna mai 2008, se vor aniversa 100 de ani de la nasterea unuia dintre cei mai mari compozitori romani ai secolului XX, Sigismund Toduta. Cu acest prilej, fundatia culturala care ii poarta numele si care functioneaza de mai bine de 15 ani in Cluj-Napoca, orasul unde compozitorul si-a desfasurat cea mai mare parte a activitatii sale de creatie, a demarat un proiect rarisim in Romania, ca anvergura si dimensiune culturala: realizarea Operei Omnia a lui Sigismund Toduta si punerea acesteia la dispozitia interpretilor si criticilor din tara si din strainatate. Despre aceasta tentativa generoasa ne vorbeste muzicologul Mihai Ghircoias, secretar general al Fundatiei Sigismund Toduta.
- Cum a aparut ideea editarii integrale a creatiei compozitorului?
- Ideea editarii creatiei lui Toduta in totalitatea ei a aparut in urma cu cativa ani, treptat, dupa finalizarea listei si cunoasterea numarului de lucrari terminate. Fara indoiala, promovarea muzicii sale prin partituri ar trebui facuta de o mare editura muzicala; dar pana vom ajunge la aceasta rezolvare ideala, Fundatia Sigismund Toduta, condusa astazi de prof. univ. dr. Ninuca Osanu-Pop, a hotarat, impreuna cu muzicologul Constanta Cristescu, sa aleaga varianta editarii manuscriselor todutiene prin scanare, pastrare in format digital si listare. Intregul se va numi Opera Omnia Documenta. In acest fel, interpretii vor putea ajunge mai usor in posesia unei partituri originale, iar muzicologii vor avea sansa abordarii mai profunde a feluritelor aspecte de scriitura, de tehnica, de retorica, atat de necesare pentru cuvenita asezare a creatiei lui Toduta in paginile istoriei muzicii romanesti moderne. Nu va ascund faptul ca, inca de la infiintarea sa, in iulie 1991, Fundatia care-i poarta onorantul nume a fost gandita intru cunoasterea nemijlocita si deplina a intregii sale Opere. Eram constienti de faptul ca numai astfel se va reusi limpezirea unei anume ierarhii valorice in componistica muzicala romaneasca dupa George Enescu. In consecinta, primii doi presedinti ai Fundatiei Sigismund Toduta, compozitorii Hans Peter Turk si Dan Voiculescu, au organizat biblioteca muzicologica, arhiva, au realizat un prim inventar al manuscriselor si copiilor acestora ramase in locuinta unde Toduta a trait peste 30 de ani. Fundatia a acordat burse speciale anuale elevilor si studentilor clujeni merituosi, a oferit premii speciale la concursuri nationale, a initiat - in 1998 - un Concurs bienal international de interpretare, impreuna cu Academia de muzica "Gheorghe Dima", ajuns in acest an la a V-a editie.
- Ce inseamna Opera Omnia a compozitorului ?
- Totalitatea compozitiilor muzicale si a scrierilor care privesc geneza acestora insumeaza 150 de manuscrise, cu un total de peste 200 de piese. Mai adaug faptul ca scrierile muzicologice ale lui Sigismund Toduta, de aproximativ o mie de pagini, si ele extrem de importante pentru cultura muzicala romaneasca, si nu numai, vor fi integrate unui alt proiect de editare.
- Cum se va realiza proiectul din punct de vedere tehnic?
- Aparent, chestiunea nu este extrem de complicata. Am avea nevoie de doua computere de ultima generatie, cu anexe de scanare si listare, abil manuite de doua persoane rabdatoare si pricepute. Deocamdata, dispunem de un PC de nivel inalt, dar nu actual, achizitionat in anul 2003. Acum colaboram cu Ana Maria Bularca, tanara licentiata in istorie, calma si receptiva, care a reusit in patru luni sa editeze cam o mie de pagini de manuscrise din totalul celor 15.000 proiectate a fi salvate in acest fel. Este un ritm satisfacator, dar nu suficient pentru a termina totul intr-o perioada acceptabila vremurilor noastre grabite.
- Cu ce institutii veti colabora? Ce persoane/personalitati se implica in acest proiect?
- Vom colabora cu Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, in a carei biblioteca s-ar putea gasi manuscrise todutiene pe care Fundatia nu le are in arhiva. Academia de muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca ramane partenerul nostru cel mai important. In perspectiva Centenarului Toduta din 2008, vom lua legatura cu toate filarmonicile din tara, in speranta descoperirii unor date inedite despre creatia sa. Nu imi ascund increderea ca cei care vor citi aceste randuri in Ziarul de Duminica si care dispun de informatii de aceasta natura ne vor contacta, pentru a contribui la realizarea acestui demers. Consiliul stiintific al Fundatiei Sigismund Toduta, din care fac parte personalitati ale muzicii clujene, va superviza proiectul in totalitatea sa.
- Cat va costa acesta si de unde aveti banii necesari?
- Deocamdata am initiat o actiune de donatii din partea celor peste 200 de membri ai Fundatiei. Data fiind importanta acestei initiative ce tine de conservarea patrimoniului national, avem speranta ca vom reusi sa colectam suma de 30.000 lei, necesara finalizarii si impunerii acestui nobil proiect, apeland si la donatori din unele tari in care Toduta este bine cunoscut. Recent, Institutul de muzica al Universitatii Carl von Ossietzky din Oldenburg - Germania - s-a oferit sa deschida in biblioteca sa o sectiune de muzica romaneasca, cu o arhiva completa Toduta. In ce priveste drepturile de autor, in iulie 2004, am incheiat o procura cu mostenitorul compozitorului, fiul sau Georg Todutza, medic stabilit in Germania de mult timp, prin care am primit in custodie toate drepturile cuvenite dansului, pe o perioada de 70 de ani. Fundatia noastra este, poate, un caz special, deoarece functioneaza numai cu sumele de bani primite de la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, in urma interpretarii muzicii lui Toduta, in tara si in restul Europei. Sume bine venite, dar nu suficiente pentru asemenea actiuni de anvergura europeana.
- Cat va dura editarea? Aveti o ordine de prioritati?
- Dupa un calcul primar, cu logistica necesara mentionata, vom putea finaliza intregul proiect in trei ani. Toate planurile noastre sunt axate, deocamdata, pe aniversarea de anul viitor, dupa care, desigur, vom analiza impactul receptarii muzicii lui Toduta in toate mediile de cultura romaneasca. Convinsa de importanta acestui demers editorial, d-na Constanta Cristescu, formata la scoala clujeana, dar activand in Bucuresti, a gandit un plan in cinci mari capitole, corespunzatoare genurilor de creatie ale lui Toduta. Desi lucrarile simfonice si concertante ocupa o treime din totalul celor peste 200, am inceput cu acestea si am finalizat cele 4 Simfonii. Ar putea urma piesele corale, in numar de 99. Tiparirea intregului corpus compozitional, visata de multa lume, ar fi optim realizata avand la indemana toate manuscrisele, de la cele primare pana la partiturile aparute la Editura Muzicala.
- Cum veti proceda cu intregul opus, atunci cand va fi terminata editarea?
- Toate fazele realizarii proiectului vor fi riguros prezentate public prin mijloacele de comunicare, primul bilant urmand a fi prezentat la Festivalul Toduta din 2008. Vom sensibiliza cu orice informatie pe toti cei care se vor arata interesati de creatia si de personalitatea lui Sigismund Toduta. Vom incerca sa convingem comunitatile muzicale europene de valoarea muzicii compozitorului roman, de calitatea si rafinamentul ei stilistic. Pentru ca numai in acest fel vom reusi sa obtinem o farama din fondurile europene atat de mult asteptate, pentru ca opera todutiana sa devina necesara in tabloul muzical est-vest-european.
Interviu realizat de Radu Constantinescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
