Ziarul de Duminică

Un soldat al României/ de Ziarul de duminică

Un soldat al României/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

07.04.2016, 23:52 74

Ion N. Lahovari

Amintirile unui voluntar din Armata Română

(Plevna, 1877)

Editura Militară

Prefaţă de Prinţesa Martha Bibescu. Traducere, note, postfaţă de dr. Andrei Alexandru Căpuşan.

„În 1912, apăreau în Le Journal des Debats, sub sem­nătura tatălui meu, Jean Lahovary, şi sub titlul Trecerea Dunării, 1877, amintirile şi impresiile unui soldat din ar­mata română.

Soldatul de odinioară era atunci preşedinte al Senatu­lui României şi fost ministru la Afacerile Străine. Ca mulţi oameni ajunşi pe culmea carierei, şi totodată spre apusul vârstei lor, tatăl meu se lăsa purtat de farmecul sirenelor trecutului, care cântau undeva, acolo jos, în zona furtunilor de care se îndepărtase demult, pentru a atinge sferele serene. Acestea erau înălţimile vieţii, aride, dezgolite. La vede­rea depărtărilor existenţei sale, fiecare dintre noi ar putea repeta cuvintele nostalgice ale Sophiei Arnould care îi defi­neau tinereţea: Cum mai sufeream!... Era vremea bună!

În 1877, soldat angajat voluntar, tatăl meu făcuse acel război al suferinţelor. Trec în revistă vechi fotografii cu el îmbrăcat în uniformă, una îl înfăţişează bătrân şi urât, în timpul războiului, în alta este tânăr şi frumos, după un an. Tatăl meu a supravieţuit acelui război, iar ţara noastră a fost eliberată.

(...)

De ce povestea unui război de eliberare, de care este interesat, înainte de toate, poporul român, a fost scrisă în limba franceză? Mi-ar plăcea să întâmpin şi să combat re­proşurile cu care un naţionalism un pic sălbatic, respec­tabil, şi înţeles în sens strict ar putea împovăra memoria autorului.

Soldat, om politic, orator, scriitor, Ion Lahovari a servit cu pasiune România. El îi cunoştea limba la perfecţie. Într-o broşură cunoscută de toţi filologii noştri, el o apăra­se împotriva pedanţilor ridicoli şi pretenţioşi care au vrut s-o latinizeze şi împotriva modernilor care au falsificat-o, franţuzind-o. Însă el dorea să facă cunoscută ţara sa şi, dacă şi-a compus Amintirile într-o limbă care nu era a lui, a fost pentru a obţine ceea ce apostolul Pavel a numit darul de a se face inteligibil naţiunilor.

Câte idiomuri se vorbeau oare pe pământ în vremea grecilor şi a romanilor? Toate s-au pierdut, în afara ce­lor două pe care le cunoaştem. Deja cunoaştem faptul că mentalităţile Europei creştine vor supravieţui în două limbi cărora averea civilizaţiei se pare că li s-a încredinţat. Una dintre ele, limba franceză, infinit de mult răspândită printre literaţi, aşa cum a fost limba greacă; cealaltă, limba engleză, vorbită la fel ca limba latină, de cel mai mare nu­măr de oameni. Naţiunile rivale să se consoleze: dacă li se va naşte un scriitor magnific, acesta va fi salvat, deoarece i se va traduce opera. Va fi suficient să aibă geniu.

(...)

Tatăl meu şi toţi aceia din generaţia sa care au condus treburile statului în România, de la mijlocul secolului al XlX-lea şi până la începutul secolului al XX-lea, au primit în mod clar şi hotărât asupra lor amprenta franţuzească. Şi care român, în faţa operei lor, ar îndrăzni să-i plângă?

Cititorii acestei cărţi vor găsi o vertiginoasă prescur­tare a istoriei, care merge din 1877 până al Doilea Război Balcanic, din 1913. Ei vor cunoaşte un tânăr, elev al Li­ceului Louis le Grand, urcând pe estrada laureaţilor în ziua distribuirii premiilor şi coborând în mod precipitat, pentru a nu se lăsa complimentat de ambasadorul Turciei. El nu era turc, ci român. Şi el ştia acest lucru. După cum la fel de bine ştia că avea propria sa biserică şi propriul său suveran. Dar 1-a văzut pe tatăl său exercitându-şi atribuţii­le în numele acelui suveran. Voia să-i ignore pe sultan, pe başibuzuci şi pe ceilalţi dregători otomani. El se revoltă şi, 20 de ani mai târziu, în faţa Plevnei, răzbună ofensa adusă sentimentului său naţional. Şi acelaşi om, aflat la sfârşitul carierei sale, va avea viziunea unei federaţii balcanice care va fi, poate, adevărul politic de mâine.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO