Ziarul de Duminică

Unde sunt zăpezile de altădată?/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

24.09.2015, 23:44 69

Regizorul Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca s-a aflat în ultimele săptămâni în Slovenia unde a pregătit un eveniment aşteptat cu nerăbdare de gazde. Este vorba despre montarea piesei Livada de vişini de A. P. Cehov . Premiera a avut loc la Teatrul Naţional din Maribor, la sfârşitul săptămânii trecute. Spectacolul este realizat în coproducţie cu Teatrul Naţional din Ljubljana (foto 1,2,3).

Piesa, cu subtitlul comedie, este ultima scrisă de Cehov şi anunţă dispariţia unei ere. Livada de vişini, una dintre cele mai captivante piese ale secolului al XX-lea, prezintă o lume asupra căreia atârnă, ca sabia lui Damocles, trecerea timpului, trecutul fiind prezent doar în amintirile nostalgice ale personajelor. Montarea regizorului clujean vorbeşte despre momentul tragic în care individul este nevoit să se confrunte cu cruzimea realităţii.

Tompa Gábor pune în scenă pentru prima oară în Slovenia şi îl are alături pe cunoscutul teatrolog George Banu, care semnează dramaturgia spectacolului. Scenografia este semnată de unul dintre colaboratorii fideli ai regizorului, Carmencita Brojboiu. Din distribuţie fac parte actori ai celor două teatre slovene: Ksenia Mišič, Ales Valic, Vlado Novak, Nataša Matjašec Rošker, Kristian Ostanek, Ivo Ban, Ana Urbanc, Matija Stipanič, Davor Herga, Mateja Pucko, Maša Žilavec, Nejc Ropret, Viktor Meglič, Irena Mihelič, Mojca Simonič.  (Radu Constantinescu)

 

Prezentare de artist: Marin Gherasim

Muzeul Naţional de Artă Contemporană continuă seria de întâlniri şi dezbateri din cadrul expoziţiei „Învăţământul artistic bucureştean şi arta românească după 1950” (curator Adrian Guţă), cu un al doilea eveniment autumnal avându-l ca invitat pe Marin Gherasim, într-un dialog cu Adrian Guţă (miercuri, 23 septembrie, ora 19:00)

Marin Gherasim (n. 1937) este unul dintre cei mai importanţi pictori români contemporani şi unul dintre profesorii cei mai respectaţi ai învăţământului nostru artistic superior din ultima jumătate de secol. Creaţia sa include mai multe etape, cicluri de lucrări, componenta spiritual-religioasă îi croieşte Drumul de câteva decenii. Aşa cum aflăm şi din Jurnalul de atelier, Marin Gherasim caută în permanenţă miezul spiritual în orice reprezentare a vizibilului, caută echilibrul dintre raţiune şi sensibilitate, şi una şi cealaltă sunt de neocolit pentru împlinirea creaţiei. „Opera de artă să fie miraculoasă  ca natura. O nouă natură creată după legile spiritului” (Marin Gherasim, Rădăuţi, 31 august 1975).

De la reţelele baroce ale Urbanului până la imaginea de o clasicitate luminoasă a Absidei (foto 4), care se supune apoi procesului de deconstrucţie şi reconstrucţie, pictura lui Marin Gherasim creşte spiralic, hrănindu-se în acelaşi timp din esenţializarea semnului plastic, ranforsat simbolic, şi din pulsaţia gestului pictural. Marin Gherasim a lucrat un timp şi la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române şi are/valorifică şi darul scrisului. Şi încă ceva: a participat la majoritatea reperelor-eveniment-expoziţii de grup din viaţa noastră artistică din 1967 încoace – în acel an s-a organizat la Bucureşti Simpozionul Internaţional Constantin Brâncuşi. –  Adrian Guţă         

 

Târgul lui Răpciune

Piaţa Tărănească şi Meşter(Eşti)! organizează din 25până în 27 septembrie 2015,în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, din şos. Kiseleff nr 3 Târgul lui Răpciune.

Programul este între orele 10.00 şi 18.00, iar intrarea este liberă.

De vineri până duminică, de dimineţa până seara, aproximativ o sută de producători, meşteri, artizani şi negustori se vor aduna în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român pentru un festin  gastronomic şi nu numai.

Se va coace pâine, se vor infăsura sarmale, se va găti zacuscă, toate după reţete ţărăneşti de altădată. Nu vor lipsi pastrama şi mustul, grătarele şi mâncărurile gătite la faţa locului.  

Veţi putea degusta: brânzeturi, caşuri şi caşcavele argesene, afumături de la Brăila, Cozonac Domnesc şi Cozonac Bujor, plăcinte întinse şi poale-n brâude la Botosani, miere de la Sibiu şi din Ilvov, ciocolată de casă şi prăjituri tradiţionale din Maramureş, turtă dulce şi covrigi de la Piteşti, dulceţuri şi zacuşti pregătite după reţete din diferite zone gastronomice, siropuri, ceaiuri şi plante aromate de grădină, murături, ţuici, babic,  fructe şi legume de toamnă de la Voineşti şi din comuna 1 decembrie, pastrav afumat şi diverse sortimente de pâine.

Pentru cunoscători şi colecţionari, sunt antichităţi ţărăneşti şi mobilier în curtea interioară, porţelanuri, ceasuri, ibrice, sfeşnice, tablouri, aparate foto, patefoane, cărţi, alături de meşteri si artizani din toate zonele ţării: sticlari, iconari, olari, fierari, cojocari, ţesătoare, cioplitori,  pielari, împletitoare, rudari, încondeietoare cu: obiecte din lemn, alamă, lână impâslită, ceramică, ţesături, jucării din lemn si pânză, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane, casete pictate sau decorate cu tehnica şerveţelului, bijuterii din piele, alamă  sau din pietre semipreţioase, căciuliţe croşetate, vestimentaţie şi fel de fel de obiecte realizate cu multă migală.

 

Dar unde sunt zăpezile de altădată?

Muzeul Naţional de Artă al României, Agenţia universitară a Francofoniei şi Asociaţia secular-umanistă din România vă invită vineri, 25 septembrie 2015, orele 17.00, la conferinţa Dar unde sunt zăpezile de altădată? O istorie a iernii în Europa, susţinută de istoricul şi profesorul elveţian François Walter, în cadrul Bucharest Science Festival (foto 5).

Conferinţa va avea loc la Muzeul Naţional de Artă al României, în foaierul Galeriei de Artă Europeană (Calea Victoriei nr. 49-53, Bucureşti) şi va avea ca tematică reprezentările artistice şi culturale ale iernii.

În cadrul conferinţei, domnul François Walter va aborda dintr-o perspectivă antropologică tematica schimbărilor climatice şi va vorbi despre istoria iernii în imaginarul, reprezentările şi în cultura europeană. Discursul va porni de la lucrarea vedetă Iarna de Pieter Brueghel cel Tânăr aflată în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României.

Cei interesaţi sunt aşteptaţi să se înscrie în limita locurilor disponibile la adresa dana.georgescu@auf.org, precizând data şi evenimentul la care doresc să asiste.

Toţi participanţii la conferinţă vor putea vizita gratuit Galeria de Artă Europeană în care sunt expuse şi alte lucrări ale pictorului Pieter Brueghel cel Tânăr. Conferinţa va avea loc în limba franceză.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO