Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitori instituţional străin din România, a anunţat un fond de urgenţă de 1 miliard de euro, denumit „Pachetul Solidarităţii”, prin care ia măsuri pentru a ajuta companiile din diferite regiuni să treacă prin criza cauzată de coronavirus.
Acesta este un răspuns iniţial la criză, iar Banca a transmis că este pregătită de măsuri suplimentare.
Propunerile au fost aprobate astăzi de acţionarii băncii, care investeşte pentru a susţine dezvvoltarea în special în sectorul privat, în 38 de economii emergente, printre care şi România.
Conform planului de urgenţă, BERD va stabili un cadru de lucru pentru a oferi finanţare clienţilor existenţi ai BERD, reprezentând businessuri cu fundamente puternice, care trec prin momente dificile pe partea de finanţare.
„Pandemia COVID-19 şi consecinţele ei economice aduc provocări fără precedent la adresa BERD şi a ţărilor în care operăm”, a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele BERD.
El a subliniat că „acesta este primul pas”.
Ce înseamnă planul BERD
„Pentru a răspunde solidar cu acţionarii ei, ţările în care operează, partenerii şi clienţii, Banca a stabilit astăzi un cadru de finanţare, cuprinzând 1 miliard de euro sub formă de finanţare nou şi suplimentară pentru clienţii emergenţi, constând în lichiditate de urgenţă, capital de lucru şi finanţarea comercială. Acesta este primul pas. Banca este pregătită să îşi majoreze dimensiunea răspunsului, şi ia măsuri în mod activ şi urgent pentru a revizui, ajusta şi extinde instrumentele de finanţare, în parteneriat cu ţările în care are operaţiuni, cu partenerii şi cu comunitatea internaţională”, a transmis Chakrabarti.
Banca va oferi finanţări pe termen scurt pe termen de până la doi ani prin instituţii financiare, în special pentru a susţine IMM-urile.
BERD va încerca să furnizeze facilităţi pentru capitalul de lucru pe termen scurt pentru clienţi corporate şi pentru dezvoltatori din energie. În acelaşi timp, banca oferă restructurarea bilanţului şi lichiditate pe termen scurt pentru clienţi municipali, din energie şi din infrastructură.
Banca va analiza nevoia de a restructura împrumuturi existente, precum şi posibiliatea de a extinde maturitatea unor credite şi de a modifica condiţiile de creditare. Mai mult, vrea să ofere posibilitatea convertirii facilităţilor de finanţare existente în moned locală.
Economiştii BERD se aşteaptă ca economia să fie afectată în economiile emergente, cu încetiniri în special în Asia Centrală, Europa de Est şi Caucaz, Rusia şi Europa de Est.
Ţările care sunt integrate foarte bine în lanţurile globale de furnizare, şi în special cele care sunt dependente de China şi Europa, vor suferi cel mai muilt de pe urma epidemiei de coronavirus. De asemenea, industria de turism va fi afectată în majoritatea ţărilor în care BERD operează.
Ce face BERD în România
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cel mai mare investitor instituţional străin din România, a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc. Instituţia a participat la procese de privatizare din bankingul local, fiind acţionar de-a lungul timpului chiar la cele mai mari bănci din sistem (BCR, Banca Transilvania şi BRD-SocGen), dar şi la grupurile greceşti Alpha Bank, Bancpost, şi în ultimii ani la Piraeus Bank. În trecut, şi Banca Ţiriac şi Miro Bank (în prezent ProCredit Bank) s-au numărat printre băncile care au fost susţinute de BERD. BERD, alături de IFC, a cumpărat şi obligaţiuni emise de bănci.
În ultimii ani, BERD şi-a concentrat atenţia pe sectorul privat şi pe zona municipalităţilor din România pentru a forma parteneriate cu ajutorul cărora vor demara noi proiecte de investiţii, care pot ajunge chiar la circa 500 mil. euro pe an.
În anul 2015, BERD pregătea o strategie pentru România privind câteva proiecte prioritare în domeniul transporturilor, energiei şi lucrărilor publice. În anul 2014, valoarea investiţiilor BERD în România atinsese un nivel ed 590 mil euro prin 26 de proiecte. La finalul anului 2015 investiţia totală în România era de peste 7 mld. euro.
