Business Internaţional

Bugetul de 4.400 de miliarde de dolari al SUA: „Cea mai mare şi îndrăzneaţă investiţie din istoria americană“, spune Trump; unul dintre cele mai mari transferuri de avuţie de la săraci la bogaţi din ultimele generaţii, spun criticii

Bugetul de 4.400 de miliarde de dolari al SUA: „Cea mai...

Autor: Bogdan Cojocaru

13.02.2018, 21:29 3686

Pentru a face „America măreaţă din nou“, preşedintele Donald Trump a propus pentru anul fiscal 2019 un buget federal de 4.400 de miliarde de dolari prin care s-ar spori puterea militară, după cum a remarcat presa de propagandă rusească, s-ar reduce masiv cheltuielile cu programele sociale şi s-ar moderniza infrastructura cu investiţii de la bugetul central de doar 200 de miliarde de dolari - o schemă care seamană mai degrabă cu o păcăleală, după cum spun criticii.

Criticii preşedintelui, şi nu sunt puţini, au remarcat că bugetul lui Trump, al doilea pe care acesta îl propune de când a venit la Casa Albă, combinat cu reducerile de taxe de 1.500 de miliarde de dolari pe zece ani adoptate de republicani anul trecut, ar reprezenta unul dintre cele mai mari transferuri de avuţie de la săraci la bogaţi din ultimele generaţii. Planul va împovăra ţara cu datorii noi de mii de miliarde de dolari, o povară pe care o vor simţi generaţiile viitoare, scrie The New York Times.

Refacerea din dezvoltarea infrastructurii ar însemna că „vom construi drumuri noi, sclipitoare, poduri, autostrăzi, căi ferate şi canale peste tot în ţara noastră. Şi o vom face cu suflet american, cu mâini americane şi şi cu ciment american“, după cum a explicat Trump. Însă planul presupune cheltuieli federale de 200 de miliarde de dolari care s-ar transforma în zece ani în fonduri de 1.500 de miliarde de dolari cu bani de la bugetele locale sau de la companii private. Aceasta ar însemna impozite locale mai mari şi noi taxe pentru americani. Administraţiile locale va trebui să facă rost de bani pentru reparaţii dacă vor să atragă fonduri federale. Proiectul de buget amână cu zece ani echilibrarea bugetului, un obiectiv urmărit de republicani, în condiţiile în care SUA au acumulat cea mai mare datorie din istorie. Pentru că SUA sunt şi cea mai mare economie a lumii, orice încetinire sau accelerare se simte la nivelul economiei globale.

Bancherii şi oamenii de afaceri laudă iniţiativele de investiţii, dar mulţi observatori spun că planul lui Trump are puţine şanse să treacă de Congres.

În anul fiscal care începe pe 1 octombrie, Trump ar vrea să impună „regula celor doi cenţi“ în ceea ce priveşte cheltuielile discreţionare interne, reducând programele sociale cu 2% în fiecare an, sau cu doi cenţi pentru fiecare dolar. Administraţia lui Trump spune că astfel plătitorii de taxe ar face economii de 1.500 de miliarde de dolari în zece ani. Preşedintele ar reduce costurile programelor de tipul Medicare şi Medicaid, de care beneficiază o treime din americani, exceptând programul de siguranţă socială. El propune, de asemenea, tăierea costurilor cu bonurile de masă şi alte beneficii sociale, cu ajutoarele federale pentru educaţie şi cu organizaţiile de sănătate care oferă asistenţă pentru avorturi. Bugetul ar elimina finanţare federală pentru media de stat. În loc să ofere tuturor funcţionarilor  publici federali creşteri salariale automate anul viitor, Casa Albă propune crearea unui fond de un miliard de dolari din care managerii să ia bani pentru creşteri salariale în funcţie de performanţă.  Şi la agenţiile şi departamentele guvernamentale ar fi implementate reduceri de fonduri, printre altele de 27% la Departamentul de Stat şi de 34% la Agenţia de Protecţie a Mediului, de 20% la Departamentul de Sănătate, de 20% la Departamentul de Transport şi de 10% la Departamentul de Educaţie. O parte din banii astfel economisiţi ar fi folosiţi la construirea marelui zid antiimigraţie al lui Trump de la graniţa cu Mexicul. Cheltuielile cu armata ar urma să fie majorate cu 14%. Dacă Congresul ar adopta planul lui Trump, milioane de persoane şi-ar pierde asigurarea de sănătate, mâncarea subvenţionată, locuinţele sociale şi alte beneficii.

Piesa centrală a planului de buget, modernizarea infrastructurii, a fost lăudată de bancherii şi de managerii de active, care cer de mult timp cheltuieli mai mari în acest sector. Însă tot ei au atras atenţia că Washingtonul se bazează mult pe alţii pentru finanţare şi că proiectul va fi probabil blocat de Congres. „Cred că planul este un pas în direcţia bună. Însă doar atât poate face guvernul federal pentru stimularea investiţiilor private deoarece multe active sunt deţinute de administraţiile de stat şi locale“, explică pentru Financial Times Trent Vichie, CEO al Stonepeak Infrastructure Partners. Trump şi-a descris planul pentru infrastructură ca fiind „cea mai mare şi îndrăzneaţă investiţie din istoria americană“. Însă fondurile federale promise de el ar fi eclipsate de cele 2.000 de miliarde de dolari de care ar fi nevoie pentru repararea infrastructurii SUA. Calculele aparţin American Society of Civil Engineers. Anul trecut, organizaţia a acordat infrastructurii americane calificativul „D plus“ şi a avertizat că dacă se acţionează cu întârziere, economia va pierde 4.000 de miliarde de dolari până în 2025.

Trump pare să fi acceptat că planul său pentru infrastructură s-ar putea să nu treacă de Congres. La o conferinţă de presă, el a spus că planul nu este la fel de important ca investiţiile în armată sau reducerile  de taxe de 1.500 de miliarde de dolari pe zece ani adoptate în decembrie. 

Estimările arată că anul viitor SUA vor înregistra un deficit bugetar de 1.200 de miliarde de dolari. În zece ani, planurile lui Trump ar adăuga la deficitul bugetar peste 7.000 de miliarde de dolari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO