• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Ziarul de Duminică

MEMORIA CARTII POSTALE / Propaganda nazista intoxica Romania

8 iul 2009 1758

Romania Mare a devenit brusc foarte mica prin pierderea Ardealului de nord in favoarea Ungariei, a Basarabiei si Bucovinei in favoarea URSS si a Cadrilaterului in favoarea Bulgariei; atotputernicii aliati si garanti traditionali fie fusesera infranti umilitor (Franta), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie); trupele misiunii militare germane intrasera in tara care isi schimbase peste noapte (6 septembrie 1940) conducatorul si regimul politic. Nimic nu mai era ca inainte.


Chiar si in aceste conditii de nauceala generala, nu a fost deloc simplu pentru propaganda germana sa cucereasca, daca nu simpatia, atunci macar neutralitatea opiniei publice de la noi. De la Cuza incoace, chiar daca aveau o dinastie de origine germana, romanii se atasasera profund de Franta (bibliotecile erau pline de carti frantuzesti; cele nemtesti sau englezesti erau ceva mai rare) si apoi cu Anglia, pe care le priveau drept aliati naturali, tot asa cum Germania (si fosta Austro-Ungarie inghitita de cel de-al Treilea Reich) era eternul rival impotriva caruia luptase in Primul Razboi Mondial si care tocmai ii impusese cu forta rapturile teritoriale ale Dictatului de la Viena si ale Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova.
Cu toate ca generalul Ion Antonescu nu inceta sa transmita natiunii romane insistente si patetice mesaje privind increderea si sprijinul de care se bucura din partea marelui Fuhrer, romanii continuau sa asculte BBC-ul, fiind mult mai dispusi sa-l creada pe Churchill decat pe Hitler. Era dificil sa-i convingi pe romani de simpatia sau de bunele intentii ale germanilor, pe care-i batusera la Marasti cu doar doua decenii in urma, dupa ce le inselasera asteptarile denuntand tratatul secret de alianta din 1883. In plus, actiunile autonome de dupa 1940 ale Grupului Etnic German si ale Partidului National-Socialist German din Romania creau ingrijorare si nemultumire, la fel ca si „politica tacerii" fata de Ungaria, impusa tot de Berlin.
In aceste conditii, una dintre principalele obiective ale propagandei germane in Romania era contracararea celei britanice, pentru a preveni astfel o desprindere din Axa. Prin urmare, situatia Marii Britanii era prezentata in mod constant si exagerat drept catastrofala, simultan cu exaltarea victoriilor germane. Multa moneda a batut propaganda germana pe asa-zisa izolare a Marii Britanii fata de intreg continentul european aflat sub controlul Germaniei naziste. Au fost vizate pentru a fi neutralizate propagandistic si actiunile unor lideri de opinie (precum Pamfil Seicaru) sau ale curentelor politice romanesti potrivnice Reich-ului si razboiului din Est (precum cele ale lui Iuliu Maniu). Una dintre liniile de forta ale Berlinului fata de principalul sau aliat din Europa dupa caderea lui Mussolini a fost aceea ca „nu Romania lupta pentru interesele lui Hitler, ci Germania si Romania lupta in comun pentru viata si viitorul lor", teza ce se cupla perfect cu sloganul „Razboiului sfant impotriva bolsevismului", promovat de Ministerul roman al Propagandei, controlat de Mihai Antonescu.
Cu toate acestea, rasturnarea imagologica (Germania - din dusman traditional in aliat loial) incercata de propaganda germana din octombrie 1940 pana in august 1944 nu a fost nici pe departe atat de radicala si lipsita de bun-simt precum cea pe care avea s-o cunoasca aceeasi naucita opinie publica mioritica prin transformarea peste noapte a Anticristului bolsevic in frate de arme, caruia trebuia sa i se poarte o recunostiinta fara margini.


CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laudae) in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrand ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara in Romania si Statele Unite. Din 2008, este colaborator permanent al "Ziarului de Duminica" si al revistei "Flacara".

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801