Afaceri de la zero. Familia Ferşeta a dezvoltat platforma Kidibot, care promovează educaţia prin joacă şi a ajuns la peste 100.000 de utilizatori în România

♦ „Kidibot a ajuns în localităţi din România despre care nici nu ştiam că există, iar online-ul ajută să ducem exemplele pozitive şi în oraşele mici“ ♦ „Extinderea în străinătate vine şi din dorinţa de a-i determina pe copiii românilor de acolo să nu uite limba română.“

Alina şi Noro Ferşeta au creat platforma Kidibot în 2016 din dorinţa de a-i stimula pe copii să citească mai mult, văzând la propriii copii un apetit sporit pentru citit. Cei doi soţi şi-au dorit, în acelaşi timp, să testeze capacitatea copiilor de a înţelege ceea ce citesc şi de a putea să aplice în viaţa curentă. Astfel, a apărut Kidibot.

 „Ideea a venit în 2016. Copilul cel mare citea foarte mult, iar noi ne-am dorit ca prin joacă să creăm o poveste, de care ei să fie interesaţi. Am făcut chestionare la lecturile suplimentare primite la clasă, am continuat materiile de la şcoală cuprinse în programa din şcoala primară, din şcoala generală şi o parte din programa de liceu“, povestesc fondatorii Kidibot, care aadugă că în prezent în platformă sunt mii de cărţi.

Alina şi Noro Ferşeta împreună cu cei doi copii au creat apoi o poveste în jurul unor personaje dezvoltate împreună - Crocobeţii - al căror viitor depinde de cât de mult citesc copiii. Ei spun că este dificil să menţină atenţia copiilor câteva luni de zile, drept pentru care şi-au dezvoltat 20 de tipuri de motivaţie pozitivă, directă sau indirectă. Mai mult, au atras 130 de personalităţi pe platformă, modele, care îi încurajează pe copii să citească.

Platforma se adresează copiilor de la 6 la 18 ani, iar în prezent cei mai mulţi participanţi sunt din clasa întâi până în clasa a opta, cei din şcoala primară fiind motivaţi de părinţi.

„În momentrul de faţă în România 28% din şcolile din ţară sunt pe platformă, din America avem 1.200 de şcoli, în Italia am început recent şi avem câteva şcoli, iar în Canada vom intra luna viitoare. În România avem 100.000 de conturi, iar platforma este gratuită pentru orice copil“, explică Noro Ferşeta. El adaugă că au deja pe platormă câteva zeci de mii de conturi din străinătate, unde au gândit un abonament lunar de 20 de dolari pentru activităţile de pe platformă.

Noro Ferşeta spune că investiţia în dezvoltarea Kidibot s-a ridicat la 200.000 de euro, o parte din sumă venind din sponso­rizări de la diverse companii, de la părinţi care susţin educaţia, însă buzunarul familiei rămâne principalul finanţator. „Cu sprijinul editurilor am reuşit să avem premii pentru copii. Uneori o carte este un motiv suficient pentru ca un copil să-şi dorească să crească într-un top.“ Acum, reprezen­tanţii Kidibot se concentrează pe prezenţa în România, încercând să ajungă în 50% din şcolile din ţară, iar apoi se gândesc la extinderea la nivel global. „Obiectivul nostru principal este să le oferim copiilor din România o şansă la o educaţie pe care n-ar avea-o dacă ar emigra. (..) Vrem să-i dăm oricărui copil o experienţă alternativă la educaţia formală, care este precară în prezent în ţară, care să îl crească accelerat. Noi vedem că ei evoluează de la o săptămână la alta“.

Potrivit Alinei Ferşeta, în jurul Kidibot s-a creat o comunitate care este susţinută atât de părinţii activi, care contribuie pe plat­formă, cât şi de foarte mulţi dascăli. „Acum avem mai multe categorii de contributori. Chestionarele le-am pornit noi iniţial cu atenta supraveghere a unor pro­fesori, iar la un moment dat câţiva copii au zis că pot şi ei să facă chestionare. Tot ce este publicat pe platformă este mai întâi verificat de noi.“

Bazându-se pe experienţele anterioare, familia Ferşeta a organizat şi evenimente pentru copii, în special în Bucureşti, apoi evenimente online, iar ulterior a început să realizeze evenimente şi în oraşe mici din ţară, unde copiii pot cunoaşte profesori de prestigiu şi le pot pune întrebări.

 „Acum, ne dorim să-i ajutăm pe copii să se implice în societate, din mai multe considerente. La un moment dat devin mai proactivi, mai atenţi, sunt mai deschişi învăţării, primesc puncte şi devin eroi ai comunităţii. Îi încurajăm să spună şi greşelile lor în demersul pe care l-au făcut“, spune Alina Ferşeta.

Familia Ferşeta estimează ca la jumătatea anului viitor platforma va ajunge pe zero, adică va atinge pragul de rentabilitate, iar apoi va urma o nouă etapă de dezvoltare. „De doi ani şi jumătate de când am pornit platforma a cunoscut o dezvoltare accelerată. Acum focusul va fi la nivel global“.

 

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.