• Leu / EUR4.7550
  • Leu / GBP5.5278
  • Leu / USD4.2719
Afaceri de la zero

Afaceri de la zero. Silviu Lungu, un tânăr din Bucureşti, face 40.000 de euro din servicii de depozitare a bagajelor în sistem self service

13 iul 2019 Autor: Florentina Niţu

„Uite lockere ca afară!“, a fost prima reacţie a clienţilor când au văzut seifuri automate pentru depozitarea bagajelor în Centrul Vechi al Capitalei şi în Gara de Nord.

Silviu Lungu, licenţiat în Bioin­gi­nerie medicală şi Drept la Iaşi, cu experienţă de peste cinci ani în multinaţionale, a pus pe picioare în 2015 o afacere prin care oferă servicii de depozitare a bagajelor de mână în sistem self service, care i-a adus venituri de 40.000 de euro anul trecut.

„Totul a pornit de la o vizită de-a mea în Rotterdam, unde am stat la un hostel cu şase paturi în cameră, iar pentru că aceeaşi cameră la hosteluri o împarţi cu necunoscuţi, la recepţie era un sisitem self service cu spaţii de depozitare a bagajelor. M-am gândit că în România nu există o astfel de facilitate, dar că ar putea fi implementată“, povesteşte Silviu Lungu, fondatorul brandului ROmobility.

Astfel, a investit 100.000 de euro, din fon­duri proprii, în două spaţii cu seifuri automate pentru depozitarea bagajelor, unul în Centrul Vechi al Capitalei, iar celălalt în Gara de Nord. Investiţia într-o locaţie a cu­prins echipamentele, salariile şi transportul. Tâ­nărul spune că în prima zi în care au instalat seifurile în cea de-a doua locaţie, reacţia clien­ţilor a fost: „Uite lockere ca afară!“ şi încă din prima zi a avut clienţi. Deşi, an­tre­prenorul spune că era reticent în ceea ce pri­veşte cererea, fiind un concept nou pe piaţa locală.

Anul acesta, a mai deschis încă două spaţii de depozitare, lângă Aeroportul Henri Coan­dă din Otopeni şi în Centrul Vechi din Bra­şov, după o investiţie de 100.000 de euro şi aşteaptă dublarea cifrei de afaceri în doi ani.

„În luna aprilie am deschis o locaţie lângă aero­portul Otopeni, iar în luna mai am des­chis în Braşov. Am ales Aeroportul Henri Coandă pentru că în 2018 a avut foarte mulţi pa­sa­geri, peste 13 milioane, iar clienţii din această locaţie pot proveni şi din zona de nord a Bucureştiului. Depindem de turişti, prac­tic urmărim potenţialul turistic şi nu ne­glijăm niciun oraş“, mai spune Silviu Lungu, fondatorul Transmedika Projects, com­pania care operează brandul ROmobility.

Braşovul este primul oraş spre care s-a orientat compania, datorită numărului ridicat de turişti, fiind al doilea cel mai vizitat oraş din ţară. În următorii doi ani, antreprenorul îşi propune să se extindă în oraşele Cluj şi Sibiu, dar ia în calcul şi Timişoara şi Iaşi. „Până la finanlul anului viitor am vrea să fim în Cluj şi în Sibiu. Având în vedere că Timi­şoara va fi capitală europeană a culturii în 2021, am putea face o rocadă între ea şi Sibiu.“

De asemnea, antreprenorul analizează şi pieţele externe, precum Republica Moldova şi Bulgaria.

Una dintre axele pe care se focusează compania în prezent este dezvoltarea unui spaţiu mobil de depozitare a bagajelor, tip remorcă, cu care să meargă la festivaluri, la mare sau la munte. „Acum suntem în faza tehnică. Constanţa ar avea potenţial pentru un astfel de sistem în timpul verii.“

În Gara de Nord compania dispune de 24 de seifuri de depozitare de trei dimensiuni diferite. Bagajele pot fi depozitate, în fiecare locaţie, 8 ore sau 24 de ore, dar se poate rezerva seiful şi pentru câteva zile, pe bază de comandă. Preţul depozitării în Gara de Nord, de exemplu, este de 15 lei pentru 8 ore, iar pentru 24 de ore este de 22 de lei. Pentru seifurile XXL preţul este de 35 de lei pentru 24 de ore. În această locaţie, plata se poate efectua doar cash.

În Braşov, pe lângă cele 24 de seifuri, firma are încă 8 seifuri pentru schiuri, dar pot fi depozitate şi alte obiecte înalte, cum ar fi chitare. Preţurile variază în funcţie de locaţie, dimen­siunea bagajului şi nu­mărul de ore pentru care este depozitat bagajul.

Spaţiile sunt dotate cu USB şi prize pentru încărcarea telefoanelor mobile sau a laptopurilor, preţul acestor facilităţi fiind inclus în cel al depozitării.

Clientul îşi alege seiful în funcţie de dimensiunea de care are nevoie pentru a-şi depozita bagajul. Acestea sunt semideschise, astfel încât să persoana care doreşte să îl folosească să poată vedea dacă se potriveşte. După ce alege, plăteşte la consolă, seiful se închide, iar programul eliberează un bilet cu un cod de bare, pe care îl scanează când se întoarce după bagaj pentru a se deschide seiful.

Într-un seif pot fi puse mai multe bagaje, iar preţul este calculat pentru seif. Astfel, într-un seif îşi pot pune bagajele două sau trei persoane.

„Seifurile automate nu implică resurse umane. Avem un angajat în Bucureşti care poate interveni oricând este nevoie, dar proiectul este conceput self service. Acesta este avantajul nostru major. Dar avem acces permanent la seifuri: putem vedea gradul de ocupare al acestora, le putem deschide de la distanţă sau putem să vedem dacă a fost depăşit programul de ridicare“, mai spune Silviu Lungu. El consideră că este un business predictibil, pentru că nu ai nevoie de angajaţi şi ştii exact când ai clienţi şi câţi ai.

În lunile de vârf numărul clienţilor este 700-1.000 de clienţi/ lună/ locaţie, luând în calcul cele două locaţii avute până anul acesta. Perioada de vârf pentru companie înseamnă aprilie – septembrie şi decembrie - ianuarie. „În lunile pline închiriem acelaşi seif de mai multe ori pe zi.“ 

În prima jumătate a anului 2019, antreprenorul spune că cererea a fost mai mare decât în 2018. Astfel, dacă anul trecut seifurile erau în fiecare zi ocupate, non-stop, începând cu luna mai, anul acesta cererea 100% a început din luna aprilie.

Pe lângă depozitarea bagajelor, clienţii folosesc seifurile şi în alt fel, de exemplu pentru a-şi lăsa lucruri între ei. Lasă chei în seif, trimit poză pe WhatsApp cu codul de bare persoanei care trebuie să le ridice, iar aceasta, când poate să vină după ele, scanează codul şi le ia.

„Clienţii diferă, dar nu mult. În Gara de Nord clienţii sunt persoanele care tranzitează, nu doar către Bucureşti, ci şi invers. Însă în Braşov şi Centrul Vechi, clienţii sunt cei care se cazează în apartamente în regim hotelier, dintr-un motiv simplu. La apartamentele în regim hotelier nu există loc de depozitare, iar până când turistul are avion, tren sau autobuz, nu are loc în care să lase bagajul şi apelează la noi. Iar proprietarii de apartamente au fost încântaţi să colaboreze cu noi, pentru că le-am rezolvat o mare problema, astfel încât acum ei ne promovează în rândul clienţilor“, explică Silviu Lungu.

El a lasat în 2011 viaţa de corporatist în spate şi a mizat pe propriul business, care la scurt timp s-a dovedit a fi un „eşec“, însă nu s-a dat bătut. Antreprenorul spune că a vrut să facă pe cont propriu ce a învăţat, dar şi în stil propriu. Companiile pentru care a lucrat sunt Boehringer Ingelheim, o companie farmaceutică din Germania, GE Healthcare, o filială a conglomeratului american General Electric şi un furnizor important de soluţii şi servicii medicale şi Peakmedical International A.G., companie specializată în comercializarea de produse şi servicii în sectorul medical, în fiecare având funcţii de conducere.

 

 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania