Afaceri de la zero. Teia Ciulacu a dat jobul de corporatist în străinătate pe un business în România, care realizează articole din bumbac ţesut

„Atelierul de pânză a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu. Eforturile noastre se canalizează spre o cifră de afaceri de 1,1 mil. lei în 2020.“

Atelierul de pânză s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de 9 metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic, folosind maşini de cusut second-hand, cumpărate dintr-o sumă primită, de 5.000 de dolari. Astăzi, înseamnă peste 20 de oameni şi afaceri de peste un milion de lei.

„Viitor Plus a pornit acum 15 ani de la ideea de a face lucruri concrete în România legate de dezvoltare durabilă. Am vrut să vedem ce este nevoie aici şi ce putem face noi ca asociaţie. Ne-am apucat cu educaţia de mediu, infrastructura, voluntariatul, dar

ne-am zis că ar fi fain să dezvoltăm un model de activitate economică care să respecte principiile sustenabilităţii. Dincolo de obţinerea de profit, general valabilă pentru orice business, am vrut să ne uităm cum intergrăm partea de protecţie a mediului şi latura socială în tot ce reprezintă acea activitate economică“, povesteşte Teia Ciulacu, preşedinte al Viitor Plus, asociaţia care deţine businessul Atelierul de pânză.

Atelierul de pânză, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România. „Am căutat o alternativă la fenomenul pungilor de plastic.“

Înainte de a crea Viitor Plus şi Atelierul de pânză, Teia Ciulacu a lucrat mai mulţi ani în străinătate, în multinaţionale. „Am trăit în diverse ţări, în Germania, în Olanda, în Costa Rica, unde poţi să vezi diferenţe între clasele sociale mult mai pregnante decât sunt la noi, am încercat să văd unde mă potrivesc şi când mi-am pus problema unde vreau să construiesc ceva pe termen lung, mi-am dat seama că acasă este răspunsul“, afirmă ea. La acea vreme, spune antreprenoarea, o statistică de la Ministerul Mediului arăta că în România se consumă 5 miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.

„Pe vremea bunicilor, ne duceam la piaţă cu o sacoşă tradiţională de pânză şi ne-am gândit că ar fi bine să ne reîntoarcem la lucrurile care sunt mai în armonie cu noi şi cu natura. Sacoşele din pânză sunt reutilizabile şi poţi să foloseşti ani de zile şi se dezintegrează în mod natural“, explică Teia Ciulacu. Astfel, a scris un plan de afaceri şi a primit un grant de 5.000 de dolari de la o fundaţie pentru a-şi cumpăra echipa­mentele necesare şi într-un spaţiu pus la dispoziţie de un partener, mai mic de 9 mp, au realizat primele sacoşe de pânză, din bumbac netratat, neînălbit. „Ţesătura este produsă în România. Am preferat să mergem pe producţie locală, pentru că vrem să investim în economia locală.“ Pe parcurs, în Atelierul de pânză s-a mai dezvoltat o gamă de produse, cele realizate din deşeuri textile rezultate din diverse industrii.

„Dintr-o bucăţică pe care o aruncai, poate să iasă o borsetă sau o husă de tabletă.“ De altfel, compania a început să ofere şi servicii de croitorie în cadrul magazinului Ikea.

În prezent, în acest business sunt implicate 20 de persoane, iar produsele erau comercializate înainte de luna martie, când a început criza coronavirusului în România, în mediul online, la evenimente şi clienţilor corporate. Acum, produsele sunt comercializate pe propiul site, în platforme online partenere, magazine din mall-uri sau în Grădina Botanică. „Preţurile produselor pornesc de la 15 lei şi ajung la 50 de lei.“

De-a lungul activităţi în România, Teia Ciulacu susţine că au existat momente grele, iar în urmă cu trei ani s-a gândit dacă să plece din nou din ţară, din cauza contextului economic nefavorabil. „În 2017 îmi doream un sistem mai just, echitabil faţă de organizaţii, oameni şi societate. Acum ne-am mai recăpătat încrederea şi speranţa. A fost singura dată când m-am gândit dacă să plec din ţară.“

Anul acesta însă, antreprenoarea îşi canalizează eforturile să obţină o cifră de afaceri de 1,1 milioane de lei pentru Atelierul de pânză.

 

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.