Afaceri de la Zero. Anul 2026 prin ochii micilor antreprenori. Alex Sima, care a investit 250.000 de euro într-un escape room care foloseşte realitatea augmentată: Ca antreprenori în România, suntem forţaţi să ne gândim din ce în ce mai des la felul în care abordăm noile obligaţii şi taxe şi mai puţin la afacerea în sine

♦ Activitatea de escape room este relativ nouă pe piaţa locală, ceea ce creeză dificultăţi pentru autorităţi să înţeleagă cum funcţionează un astfel de business.

Alex Sima, fost jurnalist care a deschis Escape Reality, un escape room din Bucureşti unde foloseşte realitatea augmentată, este de părere că toate schimbările legislative şi fiscale din ultimii ani mută îi obligă pe antreprenori să se concentreze mai mult pe aceste aspecte, decât pe dezvoltarea businessurilor.

„Anul 2026 începe cu precauţie, după toate schimbările de taxe şi legislaţie din ultimii ani. Optimismul nu ar fi justificat decât în ceea ce priveşte lucrurile legate de alte aspecte, dar perspectivele de dezvoltare sunt mult sub potenţialul maxim, nu în mică măsură din cauza acestore probleme de lipsă de predictibilitate. Ca antreprenori în România, suntem forţaţi să ne gândim din ce în ce mai des la felul în care abordăm noile obligaţii şi taxe şi mai puţin la afacerea în sine”, spune Alex Sima. 

El se aşteaptă ca noile taxe şi schimbări legislative să aibă un impact puternic negativ asupra businessului. Primul afectat va fi chiar profitul companiei, în contextul în care veniturile rămân la fel, însă cheltuielile au crescut.  „Cât timp ne raportăm la aceleaşi încasări, profitul ar fi mai mic în primul rând pentru că au crescut taxele deja existente, au dispărut facilităţi, s-au introdus taxe noi, obligaţii legale noi, cu care apar cheltuieli noi. Au crescut costurile materiilor prime, costurile serviciilor, costurile utilităţilor. Cheltuielile au fost mai mari în 2025 faţă de 2024 cu cel puţin 30%, iar în 2026 vor creşte din nou, faţă de 2025, rămâne de văzut cu cât”, explică Alex Sima.

Tocmai aceste creşteri ale cheltuielilor vor reduce din bugetele alocate investiţiilor pentru ca antreprenorii să se conformeze majorării taxelor. La nivel local, precizează el, există circa 20 de operatori de escape rooms, cu aproape 100 de camere în Bucureşti, mult sub ceea ce se întâmplă în alte ţări. De altfel, activitatea de escape room este relativ nouă pe piaţa locală, ceea ce creeză dificultăţi pentru autorităţi să înţeleagă cum funcţionează un astfel de business.

„La noi, riscurile rămân mari în ceea ce priveşte industria, pentru că nu suntem suficienţi pentru a face lobby şi activitatea în sine a fost reglementată diferit de autorităţi, în funcţie de cum a fost înţeleasă atât de INS, cât şi de administraţiile locale. De exemplu, pentru a opera ca escape room, împărţim codul de activitate cu închirieri de şezlonguri, spectacole de artificii sau activităţi de jocuri de noroc”, explică el.

În pofida acestor dificultăţi, Alex Sima spune că ceea ce ţine în continuare businessul în viaţă este încăpăţânarea lui de a reuşi. Dorinţa de a nu renunţa este mult prea puternică şi întrece orice piedică şi situaţie neprevăzută.

„Afacerea are acelaşi potenţial şi are nevoie doar de aşezarea lucrurilor şi o perioadă de respiro, fără noi situaţii haotice şi apariţia unor probleme neprevăzute la nivel legislativ. La nivel internaţional, industria în care activez creşte, la noi, suportul din partea statului pare utopic. Cu toate astea, singura opţiune este mersul înainte”, conchide el.

Ideea businessului a pornit în urmă cu zece ani, însă a fost deschis abia în 2024. Faţă de alte businessuri similare, în care jucătorii colaborează pentru rezolvarea unor puzzle-uri pentru a evada într-un timp limitat dintr-un spaţiu, Alex Sima a vrut să introducă şi tehnologia, folosindu-se de realitatea augmentată. Antreprenorul se foloseşte de tehnologie pentru a crea decoruri la calitatea unor decoruri de film sau de diorame de muzeu care să fie augmentate.

Investiţia totală în business a ajuns la circa 250.000 de euro, mult peste aşteptările iniţiale.