♦ Pasiunea pentru frumos a devenit pentru mulţi antreprenori cel mai important activ pentru lansarea unor afaceri, dar rezistenţa lor în piaţă a însemnat mai mult de atât ♦ De la gestionarea părţii financiare sau de birocraţie până la nevoia de a comunica mai des cu un public din ce în ce mai deschis la produsele made in Romania, toate au fost însuşite de o comunitate de creativi. Iar Afaceri de la Zero este o platformă care a încercat mereu să aleagă şi să prezinte pasiuni pentru frumos duse la următorul nivel ♦ Faceţi cunoştinţă cu 11 artizani moderni, care au ştiut să-şi urmeze pasiunea şi o ducă mai departe ca business către un public tot mai numeros.
Octavia Chiru,
designer de piese vestimentare, accesorii ceramice şi încălţăminte
Pasionată de artă din copilărie, cu studii în domeniu şi cu o mamă antreprenoare, Octavia Chiru a pornit cu multe atuuri pe drumul de antreprenoare în domeniul designului vestimentar şi de obiect. Dar ceea ce a făcut în mod real diferenţa a fost unicitatea pieselor ei, fie că este vorba de veşminte sau de bijuteriile din ceramică şi aur pur. „Totul a început de la pasiunea pentru frumos. De când mă ştiu şi am putut să îmi creez amintiri, mi-a plăcut foate mult să desenez, să colorez, şi aşa a început dorinţa de a continua ceva în zona aceasta artistică“, spunea Octavia Chiru, fondatoarea brandului cu acelaşi nume, în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Partea de pasiune a fost dublată de studii, dar mai departe a existat un moment în care şi-a dat seama că vrea să facă ceva pe cont propriu, după propriile reguli.
„Nu-mi place să am ceva ce are toată lumea. Ţin minte că odată mi-am cumpărat ceva de la un magazin, un palton, iar când am ajuns la casă o doamnă din faţa mea avea exact acelaşi model de palton. Atunci mi-am dat seama că fiecare trebuie să aibă unicitatea lui în veşmânt. Aşa am ajuns la dorinţa de a avea portul acesta care să mă reprezinte.“ Unul dintre cele mai frumoase momente de recunoaştere a muncii sale a fost includerea bijuteriilor Octavia Chiru pe coperta VOGUE Mexic.
Ana Gurduza,
Ars Ana, obiecte de ceramică şi pictură
Ana Gurduza, din Republica Moldova, absolventă de arhitectură, a pus bazele brandului Ars Ana, sub care astăzi pictează şi creează obiecte din ceramică. În urmă cu câţiva ani, ea a înfiinţat firma şi magazinul online în care se găsesc produsele sale, iar planul ei este să deschidă un hub cu ateliere, workshopuri şi cursuri în care oamenii să experimenteze arta lucrului manual. Dar cum a pornit povestea Ars Ana şi ce îşi propune antreprenoarea cu acest proiect? „Atelierul Ars Ana este un spaţiu care vrea să păstreze meşteşugul
într-un chip nemuzeificat, într-un chip viu, astfel încât peste zeci sau sute de ani, când arheologii vor excava stratul lui 2026, să găsească nu doar cioburi IKEA, ci şi pe noi – ce am fost ca oameni, ce am iubit, ce a însemnat frumosul. Cel mai curajos pas a fost cel prin care mi-am schimbat viaţa pentru a face ce iubesc”, spune ea. Ana Gurduza a făcut şcoala de pictură la Chişinău, iar în 2011 a venit în România din Republica Moldova pentru a studia Arhitectura. Apoi s-a îndreptat spre restaurare şi, în paralel, a creat atelierul Ars Ana, treptat, necrezând vreodată că va ajunge unde este astăzi. Produsele pot fi cumpărate direct din atelier, dar şi din magazinul online propriu, iar cele mai scumpe sunt picturile, care ajung la 1.000 sau chiar 2.000 de euro.
Cristina Gioadă,
Neuitatele, proiectul care vorbeşte despre farmecul uitat al Constanţei
Cristina Gioadă este arhitectă, dar are un proiect de care se ocupă şi care o menţine mereu contectată de casă, Neuitatele. Inspiraţia pentru acest proiect, o colecţie de ilustrate cu o grafică aparte, este Constanţa, oraşul ei natal, despre care Cristina spune că este o sursă nelimitată care-i alimentează creativitatea şi pofta de descoperiri. De unde a pornit totul? „Este un proiect personal pe care l-am început în 2019, din pasiune. Nu m-am gândit să îl valorific în niciun fel din punct de vedere financiar. Lucrând în Constanţa, m-am gândit să fac ceva care să redea frumuseţea lucrurilor pe care noi nu ştim să le mai vedem. Iniţial am pornit cu o pagină pe care am început să o promovez în mediul online. Abia apoi m-am gândit că mesajul ajunge mai uşor la oameni sub forma unor cărţi poştale“, spunea Cristina Gioadă, arhitectă şi fondatoarea proiectului Neuitatele, în cadrul unui episod al Afaceri de la Zero. Spune că prin prisma meseriei sale, inclinaţia spre design este naturală, iar traiul într-un oraş precum Constanţa este în sine o motivaţie pentru a realiza un proiect inspirat de patrimoniul cultural al locului.
Ana Popovici,
Minimaterra sau cum a ajuns natura la purtător
Ana Popovici este pasionată de plante de peste un deceniu şi totul a început în momentul în care a salvat o plantă şi a văzut că poate avea grijă de ea. Încet-încet, odată cu creşterea colecţiei de plante, în mintea Anei a răsărit şi o idee de mică afacere, pentru care a primit şi suportul partenerului său, Vlad. Astfel, Ana a lansat Minimaterra, un proiect cu terarii, unele atât de micuţe încât au devenit marile elemente de diferenţiere al afacerii. „A fost necesar să salvez o plantă, să văd că îi merge bine cu mine şi apoi să colecţionez foarte multe pentru a ajunge la ideea de business”, spune Ana Popovici, fondatoarea Minimaterra, invitată la emisiunea Afaceri de la Zero. Până la a lua această decizie de a lansa o afacere, Ana a lucrat în mai multe domenii, nu neapărat legate între ele, dar care cumva i-au adus multe cunoştinţe necesare pentru lansarea unui business. Minimaterra realizează terarii închise, în recipente de sticlă, luate de la sticlari din Bucureşti. Principiul de funcţionare a unui terariu este relativ simplu, motiv pentru care nici nu necesită foarte multă îngrijire, ca în cazul unei plante de apartament.
Tudoriţa Gherase,
errredit sau cu se transformă broderia în ceva modern
Tudoriţa Gherase a fost înconjurată de mică de lumea aţelor, cu un tată croitor şi cu o mamă şi bunică atrase de broderie. Deşi nu a studiat această artă, terminând cursurile Academiei de Studii Economice, firul aţei a dus-o pe Tudoriţa spre lansarea errredit, proiectul său de antreprenoriat, prin care transformă broderia clasică în piese de artă moderne. Drumul nu a fost uşor, dar pasiunea pentru ceea face a fost suficientă pentru a trece de orice hop pe care îl aduce antreprenoriatul, mai ales în domeniul artei. „Totul a pornit din pasiune“, spune Tudoriţa Gherase, fondatoarea errredit, în cadrul Afaceri de la Zero. „Eu am studiat cu totul altceva, nu am un background în domeniul artei. Totul a început ca o joacă, dar s-a transformat într-o afacere.“ Inspiraţia ei a fost goblenul clasic, pe care îl ştim cu toţii de la bunici, iar pasiunea i-a fost ţesută din copilărie, de către familia care era preocupată de lucrul cu firele. Mai departe, interesele ei au dus acea broderie tradiţională spre una modernă. Astfel, a luat naştere proiectul errredit, un nume ales spontan, spune Tudoriţa.
Diana Buga,
Dia Buga Design, creatoarea de lumină
Lumina este un generator de atmosferă, poate crea spaţii sau schimba rolul pe care un obiect îl joacă în „scenografia“ unui interior, şi a fost elementul de inspiraţie pentru Diana Buga atunci când a lansat Dia Buga Design, unul dintre puţinele ateliere locale care realizează corpuri de iluminat. Pasiunea pentru lumină a fost dublată de dorinţa de a fi pe cont propriu, fără un program prestabilit, iar rezultatele au fost peste aşteptări. Diana Buga a pus bazele studioului Dia Buga Design în 2016, la finalizarea studiilor de la Universitatea de Artă şi Design, la Cluj-Napoca. „Proiectul meu este o afacere de suflet cu care nici nu m-am gândit că o să ajung aşa departe“, a spus Diana Buga la Afaceri de la Zero. „A început în timp ce eram în facultate, mai mult ca un experiment, şi până la urmă s-a conturat şi transformaţ într-un business. Sunt superfericită pentru că am libertatea să-mi fac singură programul şi să în trăiesc practic călătoria asta care e plină de aventuri şi de neaşteptat, dar sunt superrecunoscătoare pentru tot ce am construit.“
Lăcrămioara Tănase,
de la arhitectură la ilustraţie declinată în printuri de artă, tricouri sau stickere
Lăcrămioara Tănase este arhitectă, dar dincolo de jobul de zi cu zi, din 2023, şi-a făcut timp pentru o altă pasiune, ilustraţia. Proiectul a crescut organic, având o personalitate vizuală aparte, marcată de prezenţa tuşului negru şi a liniilor feminine, de personaje aparte puse în contexte care evocă legătura cu natura. Fiind un proiect atât de personal, Lăcrămioara nu a simţit să-i dea un nume diferit de al ei, astfel că toată această creativitate este acumulată acum pe platforma care îi poată numele, Lăcrămioara Tănase. „Proiectul Lăcrămioara Tănase este de fapt un proiect de ilustraţie. Eu desenez de foarte mult timp, dar în 2023 am prins curaj şi am scos din sertar ilustraţiile, le-am făcut printuri şi le-am scos în lume. Pur şi simplu aşa s-a lansat proiectul. Nu a fost un gând neapărat să se numească Lăcrămioara Tănase, dar a crescut foarte organic, se dezvoltă destul de organic şi nu a mai avut sens să schimb numele său“, spune Lăcrămioara Tănase. Arhitectă prin studii şi practică, cu focus pe partea de restaurare în arhitectură şi apoi pe arhitectura generală, partea de desen, de ilustraţie a fost mereu alături de Lăcrămioara. În facultate însă, a început să dezvolte nişte caractere aparte, nişte personaje definite prin linii fluide. Prezenţe feminine, cu ochi geometrici, plasate în contexte legate de natură, aceste personaje realizate în tuş, în scenarii alb-negre, de cele mai multe ori, au devenit elementul de diferenţiere pentru proiectul Lăcrămioarei Tănase.
Alexandra Nor
şi Miazăzi. De la jurnalism, ştiinţele comunicării şi bijuterii până la ceramică în ediţii limitate
Numele Miazăzi este folosit de Alexandra Nor din 2013, dar la acel moment el definea mai degrabă pasiunea ei pentru realizarea bijuteriilor. Printr-o serie de întâmplări fericite, Alexandra a făcut cunoştinţă cu ceramica, iar acum Miazăzi este numele atelierului care adună într-un spaţiu mic, creativitatea ei aproape nemărginită. „E o poveste lungă, o să încerc să o simplific cumva cu numele de Miazăzi. A venit în 2013 după ce am terminat nişte cursuri de bijutier”, spune Alexandra Nor, invitată la Afaceri de la Zero. Alexandra şi-a descoperit pasiunea pentru bijuterii din întâmplare, în timpul studiilor care nu aveau mare legătură cu acest meşteşug. Dar totuşi un punct de legătură a existat. „Am avut marele noroc să fiu în anul I şi să locuiesc într-o casă în care erau foarte mulţi artişti. Adică eram şapte oameni într-o casă şi toţi erau artişti. Aveam un regizor, o studentă la ceramică, un ilustrator, doi oameni care erau actori. Atunci, în casa asta, eu am avut cumva prilejul să experimentez tot felul de lucruri, am învăţat să fac bijuterii din sârmă, mi-am dat voie să pictez, mi-am dat voie să desenez.” Această perioadă-experiment a fost una de autocunoaştere, în timpul acestor încercări artistice Alexandra dându-şi seama că nu va face o carieră în jurnalism. În seria încercărilor a intrat la un moment dat ceramica şi o primă participare la Târgul de Mărţişor de la Muzeul Ţărănului Român, transformat de-al lungul anilor într-un veritabil incubator de afaceri pentru mulţi creatori cunoscuţi acum în România. Această participare la târgul muzeului a devenit o tradiţie, dar şi o modalitate de perfecţionare a meşteşugului său. În 2018 însă, Alexandra se mută la Cluj şi abia acolo lucrurile încep să se lege şi să o ducă mai clar pe drumul ceramicii.
Diana Vasilescu,
ceramică, desen, accesorii sau care este povestea proiectului ei creativ care le reuneşte pe toate?
Diana Vasilescu a avut tot felul de joburi, de la decorator, florist, pictor în cluburi până la zona de educaţie, dar o singură pasiune a urmat-o mereu, cea pentru artă. La un moment dat, când a simţit că se îndepărtează prea mult de ceea ce îi place, a decis să-şi concentreze toată pasiunea pentru frumos, în toate formele, pe o plaformă creativă care îi poartă numele, Diana Vasilescu. Acum, site-ul Dianei Vasilescu este o vitrină care găzduieşte piese de ceramică, desene, dar şi accesorii bijuterii. „Am studiat artă dintotdeauna, gimnaziu, liceu. Nu aveam de ales, trebuia să merg mai departe cu povestea asta“, spune zâmbind Diana Vasilescu, fondatoarea platformei creative care îi poartă numele, la Afaceri de la Zero. „Tot timpul, tot timpul sunt idei. Dar dincolo de idei, important să te aşezi la masa de lucru. Trebuie să înţelegi că dincolo de creaţie, mai sunt şi nişte lucruri tehnice.“
AWE Studio
sau cum s-a transformat o întâlnire norocoasă într-un atelier de ceramică şi multe planuri de creştere
O întâlnire frumoasă le-a adus împreună pe Daria Popa şi Rebeca Petrean, din Cluj-Napoca, şi startul acestei conversaţii, care avea să se transforme într-un business, fiind pasiunea comună pentru ceramică. Cu multă migală, fără a grăbi lucrurile, ideea s-a transormat în AWE Studio, un atelier pentru realizarea pieselor de ceramică, dar şi cu multe planuri de creştere. „Eu am terminat facultatea de psihologie”, spune Rebeca, cofondatoarea AWE, care alături de Daria, partenera sa de business, au participat la Afaceri de la Zero. Mamă a patru copii, Rebeca spune că mereu a avut o atracţie spre partea creativă, dar şi spre activităţile care includ o parte manuală. „Nu m-aş fi văzut lucrând undeva, într-o firmă. Mi-am dat seama că nevoia aceasta de a face un lucru creativ vine şi de la copii. Da, copiii m-au inspirat, pot spune asta”, continuă Rebeca. Daria, în schimb, ca studii are la bază Facultatea de Arte, unde a abordat grafica. În timpul studiilor, a interacţionat cu mai multe medii artistice, dar pasiunea şi-a găsit-o în ceramică. Apoi, a mai fost nevoie de puţin noroc pentru ca cele două să se întâlnească, să vadă că au puncte în comun, care la un moment dat s-au transformat într-o idee de afaceri.
Ana Dincă,
fondatoarea atelierului de bijuterii din argint reciclat MAD
Ana Dincă este arhitectă, iar în ultimul an de facultate a decis să lanseze un proiect personal, atelierul de bijuterii MAD, care transpune în inele sau cercei pasiunea ei pentru forme organice neaşteptate, dar şi crezul în nevoia de sustenabilitate la nivelul industriei de bijuterii. Piesele MAD sunt realizate toate manual, numai din argint reciclat, nicio piesă nu seamănă cu alta, cum de altfel orice destinatar este la rândul său unic. „Bijuteriile MAD au apărut acum doi ani, dar în spate sunt 4-5 ani de lucru în bijuterie. Am început să fac bijuterie în facultate, ca o formă de escapism, dar au fost nişte ani de încercări pentru că atunci când începi un meşteşug, îţi ia ceva timp să concretizezi o direcţie”, a spus Ana Dincă, fondatoarea brandului de bijuterii MAD, în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Primul „atelier” MAD a fost balconul şi ocazional curtea părinţilor, dar odată ce pasiunea pentru acest proiect a prins contur, Ana a dublat-o şi cu pregătirea potrivită. „Am făcut şcoala de bijuterie timp de cinci luni. În Bucureşti, există mai multe şcoli de bijuterie private, dar eu am mers pe o variantă mai clasică şi cred că a contat asta în formarea mea. Nu a fost un curs de două săptămâni, ci o şcoală intensivă de mers în fiecare zi. Am trecut prin foarte multe tehnici. Să fii şcolar în partea asta de bijuterie este foarte interesant pentru că este un fel de învăţare foarte practic.” Odată terminată şcoala, a început munca propriu-zisă.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE