Closca de aur a MApN incepe sa depuna oua

Toamna se numara bobocii. Asta va face si Ministerul Apararii Nationale anul acesta, cand va infiinta inca doua incubatoare de afaceri cu fonduri de la Banca Mondiala, la Timisoara si Sibiu, pe langa cel de la Bucuresti, deschis acum trei luni. In centrele de afaceri ale MApN vor putea "cuibari" microantreprinderile celor care au fost disponibilizati din acest minister. In aceasta categorie sunt incluse cadrele militare - militari in termen sau angajati cu contract - precum si salariatii civili din armata sau din industria de aparare. MApN urmareste sa dezvolte o retea de opt incubatoare la nivel national, ceea ce va implica in total cheltuieli de peste 2 milioane de dolari. Pentru fiecare astfel de incubator e necesara o investitie de aproximativ 300.000 de dolari. Asemeni incubatorului de afaceri din Bucuresti, cel din Timisoara va gazdui aproximativ 30 de firme, pe o suprafata de 1.800 de metri patrati. In Sibiu, ceva mai multe firme isi vor putea realiza activitatea intr-un spatiu mai generos, de 2.200 de metri patrati.
Primul centru de afaceri al MApN a fost infiintat in Bucuresti la inceputul acestui an si a devenit operational la 1 iulie. Aici isi desfasoara deja activitatea 23 de firme ale disponibilizatilor ministerului de resort. Alte 12 firme au fost, insa, eliminate pentru ca proprietarii lor nu au mai fost interesati de oferta.
"Noi am afisat o lista cu acestia. Unii dintre ei s-au razgandit, iar altii nu vor mai putea veni pentru ca pana acum nu au desfasurat nici o activitate in incubator", afirma Ioan Piturescu, directorul Centrului Incubator Tehnologic de Afaceri din Bucuresti (CITAf).
Incubatorul de afaceri este, conform declaratiilor oficiale, un "instrument de dezvoltare economica menit sa ajute la dezvoltarea afacerilor pe o perioada de maximum trei ani". Dupa aceasta perioada, intreprinzatorii va trebui sa-si caute alt sediu. "Nu sunt facilitati pe termen nelimitat. Nu ar fi corect fata de ceilalti agenti economici", a declarat Nicolae Anghelescu, seful Directiei de Reconversie Profesionala din cadrul MApN.
Cei care recurg la optiunea oferita de incubator vor beneficia de spatii gratuite pe primele sase luni. Dupa aceea, vor plati o chirie intre 2 si 4 euro pe luna. Dar unii dintre ocupanti considera ca este prea mult.
Ministerul Apararii Nationale avea peste 220.000 de angajati in 1990. La sfarsitul anului trecut, personalul ministerului a fost redus cu 93.677. Pana la 30 septembrie 2003, MApN estimeaza o cifra a angajatilor de 125.000.
Proiectul "Forta Obiectiv 2007", elaborat impreuna cu expertii NATO, prevede ca personalul ministerului de resort sa nu depaseasca 90.000 de oameni pana in 2007.

Studenta, 48 de ani, ma pricep la confectii
Astfel suna un anunt de angajare, dar intr-o afacere. Madlena Paris a inceput cu o firma de confectii la incubatorul din Bucuresti. De mai bine de doi ani, incepuse sa se gandeasca serios la o afacere: "Eu trebuie sa merg pe mana mea, sa fiu propriul meu stapan". Proaspata femeie de afaceri tocmai a terminat anul I la Facultatea de Sociologie-Psihologie Spiru Haret. "E drept, cu cateva restante. Nu am avut timp sa ma ocup si de examene si de afacere".
A lucrat 27 de ani ca salariat civil in MApN. A fost disponibilizata chiar de Ziua Nationala, anul trecut. Dar nu-si face griji. "Stiu sa pun o priza, sa repar o lustra si ma pricep la confectii".
A luat 80 de milioane de lei din disponibilizare. Cum dorinta cea mai mare era aceea de-a avea carnet de conducere, a inceput cursurile pentru scoala de soferi. "Cu o parte din banii de la disponibilizare, mi-am luat o masina, pe care am dat 500 de dolari, si un calculator".
Ce-si mai doreste? "As vrea sa-mi iau o alta casa, pentru ca stau intr-o garsoniera. As vrea si o alta masina, poate un Volkswagen Golf. Acum am un Oltcit. Imi doresc sa am un venit care sa-mi permita o data pe an sa vad locuri pe care toata viata mi-am dorit sa le vad".
Pe 26 iunie, i s-au eliberat actele firmei sale, SafeWay Comexim SRL. Pe 4 august a primit repartitia in incubator. Intre timp, si-a facut planul de afaceri. "Initial, l-am facut singura. Apoi am apelat si la alte persoane, care mi-au dat cateva date cu care am completat planul de afaceri".
Acum se ingrijeste de dotarea atelierului, situat la demisolul incubatorului. Intr-un spatiu de 40 de metri patrati, va trebui sa aduca tot ce este necesar pentru o firma de confectii. Prima comanda a aparut deja: un client i-a cerut 500 de fete de masa.
Madlena recunoaste insa ca nu stie ce pret sa ceara. "Am inceput sa contactez persoane care lucreaza in domeniu sa vad care sunt preturile. Am sa practic un pret mai mic. Daca o fata de masa de damasc de 1,4m x 1,4m se vinde cu 180.000 de lei, eu am s-o dau cu 120.000 de lei sau cel mult 140.000 de lei".
Decamdata, se va folosi de masina de cusut pe care o va aduce de acasa. "Pentru a avea un atelier asa cum trebuie, am nevoie de doua masini pentru coasere simpla, o masina de surfilat (triploc), alta de facut butoniere si o presa de calcat pentru lenjeriile de pat. Am calculat toate astea si ajung la 11.500 de euro", sustine antreprenoarea. Suma este mare, asa ca a inceput sa caute finantari.
De ce confectii? Madlena povesteste ca in urma cu 20 de ani a schimbat mai multe croitorese, iar in cele din urma, a ajuns sa croiasca singura. Intentioneaza ca firma pe care o conduca sa produca echipamente usoare de protectie - halate, pantaloni, bluze pentru spitale si pentru magazine alimentare. Pe lista mai figureaza lenjeriile de pat pentru camine, crese, hoteluri si pensiuni, ca si accesorii de bucatarie si sali de mese - fete de masa, draperii sau prosoape.        

Afaceri cu perdea
A vrut sa fie profesor de economie. Nu a gasit post. A lucrat in armata 34 de ani. A iesit la pensie in 2001. Acum, Marian Dula are o afacere cu perdele si draperii.
La 52 de ani a inceput sa lucreze la firma de confectii a fiului sau. Marius Cristian Dula a infiintat Anette SRL in 1997, o firma care produce perdele si draperii personalizate si de lux.
Timp de sase luni s-a familiarizat cu domeniul. Apoi a ajuns sa administreze doua zone de desfacere: Valea Prahovei si Transilvania. "Eu ma ocup de distribuirea marfii in mai multe magazine de mobila din Ploiesti, Campina, Brasov si din alte orase unde sunt expuse produsele noastre", spune Marian Dula.
Pe partea de perdele, a onorat comenzi pentru doua minihoteluri. A incasat 100 de milioane de lei de la fiecare. De la cazinoul Maxim din Sinaia a obtinut alte 99 de milioane de lei. "Am primit comenzi de la proprietari de vile, dar si de la o biserica evanghelica", afirma Marian.
O perdea costa intre 1,5 si 2 milioane de lei, iar pentru draperii, pretul urca la 2 - 3 milioane de lei.      
"Mai primesc comenzi pentru decoratiuni de la o firma germana care construieste in Straulesti. De aici, incasez cam 20-30 de milioane pentru fiecare casa", completeaza el.
Pe langa aceasta, firma lui se ocupa si cu intretinerea perdelelor. "Intretinerea perdelelor inseamna cam 20-25% din afacere. Daca altii cer 11.000 de lei pe metru patrat numai pentru spalat, noi cerem 10.000 de lei pe metru patrat pentru spalat, calcat si imbalsamare".
Pentru zonele de care se ocupa, Marian a avut incasari de 600 de milioane de lei anul trecut. Dar comenzile de perdele si draperii au scazut cu 20% in prima jumatate a acestui an.

Diferenta de 10.000 de lei intre NATO si Romania
Aceasta este diferenta din punctul de vedere al pretului steagurilor. Un steag de 24cm x 16cm al NATO sau al Uniunii Europene costa 75.000 de lei. Unul de aceeasi dimensiune al Romaniei are un pret de 65.000 de lei. Diferenta sta in seriografie (semnele imprimate pe steag). Daca steagurile autohtone ar avea stema, Romania ar ajunge la acelasi nivel.
Un fost comandant afirma ca s-a apucat de aceasta afacere anul trecut, chiar de Ziua Nationala. Momentul a fost propice, intrucat atunci a inregistrat foarte multe comenzi. De atunci, a livrat 100 de steaguri primariei din Filipestii de Padure, judetul Prahova. "Pentru un steag cu dimensiuni standard (135cm x 90cm) pretul de producator este de 70.000 de lei, iar comerciantii vand cu 125.000 de lei", a remarcat fostul comandant.
Compania Navlomar va achizitiona sase steaguri de dimensiuni standard, dar personalizate (cu insemnele firmei) la un pret de 490.000 de lei bucata. Alte 500 de steaguri vor lua drumul librariilor Luceafarul in urmatoarele saptamani.
 
Deocamdata, doar trei firme de IT
IT-ul este punctul forte al acestui incubator, conform declaratiilor oficiale. "Tehnologia informatiei este un domeniu de succes, care prinde tot mai mult teren. De aceea vrem sa dezvoltam un sistem informatic de care sa beneficieze fiecare intreprinzator incubat", a declarat Ioan Piturescu, directorul Centrului Incubator Tehnologic de Afaceri din Bucuresti (CITAf).
In prezent, lista firmelor IT incubate se reduce la trei. Eugen Budeanu este unul din directorii unei astfel de firme. Infiintata pe 15 mai 2003, Global IT se afla de abia la inceput. "E greu, pentru ca in primii ani esti aproape mort. Tot timpul trebuie sa scoti bani din buzunar". Din platile compensatorii, a investit in firma 120 de milioane de lei. Dar este loc pentru optimism. "Piata de soft in Romania este slab dezvoltata", sustine Budeanu.
De ce IT? Eugen Budeanu este inginer automatist. "Am analizat dinamica in cariera. In armata, cel mult as fi putut sa ajung colonel. Vreau ca experienta pe care am acumulat-o sa o pot converti in bani".
Primul client a fost o agentie imobiliara pentru care a proiectat un site. "Nu este un castig spectaculos", afirma patronul. "Preturile pentru astfel de servicii se situeaza intre 200 si 500 de euro". El a obtinut 500 de euro de pe urma acestei aplicatii. Pentru o ora de consultanta, percepe 20 de euro.
Dar planurile sunt mult mai indraznete. Inginerul a lucrat la un proiect de infrastructura pentru incubator privind cablarea structurata. Pentru a-l pune in practica are nevoie de aproximativ 100.000 de dolari. Si pare a fi aparut deja un investitor interesat de proiect.

Un patron fara telefon
Cu 60 de milioane de lei, un ofiter de comunicatii iesit la pensie a infiintat o firma de IT. Cornel Stan sustine ca a avut clienti inca din prima zi. "Am avut clienti inca de la inceput. Desigur, prietenii si cunostintele au cumparat primii". Un sistem de calcul facut de C&G Computer System costa intre 25 si 30 de milioane de lei, in functie de complexitate.
Firma a fost infiintata in noiembrie anul trecut si pana la 31 iunie 2003 a avut incasari de 2,96 miliarde de lei. In incubator are trei spatii care totalizeaza 53 de metri patrati. Aici se afla biroul, secretariatul si service-ul. "Am venit in incubator pentru a-mi dezvolta afacerea. Dar de-abia la inceputul lunii ni s-au asigurat facilitatile necesare: Internet si telefon".
Pentru ca nu a beneficiat mai devreme de aceste servicii, Cornel Stan sustine ca a pierdut peste 2.000 de dolari in afacere. Pe 3 iulie, de pilda, a pierdut 28,7 milioane de lei pentru ca un client i-a cerut o serie de date suplimentare si el nu a avut telefon ca sa i le comunice in timp util.
Cu unitatea militara 02475 din Bucuresti a pierdut trei oferte, o saptamana mai tarziu. Nu si-a putut anunta clientul ca a operat unele reduceri de pret, ceea ce a insemnat o pierdere de aproape 40 de milioane de lei. "Nu am putut sa dau telefon ca sa schimb memoriile si placa de baza astfel incat sa se incadreze in conditiile de pret impuse", sustine Stan.

Ce urmeaza acum
Initatorii proiectului se gandesc deja la un plan de dezvoltare a incubatorului de afaceri din Bucuresti. "Urmarim sa depunem un proiect de dezvoltare a incubatorului cu fonduri Phare, sau tot cu Banca Mondiala, care are programe de dezvoltare pentru aceste servicii", afirma lt.col. Nicolae Anghelescu.
Incubatoarele functioneaza pe spatiile fostelor baze militare, insa amenajarea si dotarea spatiilor inghit mult din fondurile alocate. De exemplu, pentru incubatorul din Bucuresti, "aproximativ 60% din cei 270.000 de dolari au intrat in infrastructura", a mentionat Ioan Piturescu de la CITAf. 
MApN intentioneaza sa dezvolte astfel de centre in fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare economica. Din regiunea de Sud-Est se va alege un oras dintre Constanta, Galati si Mangalia. Pe regiunea de Nord-Est concureaza Iasiul si Bacaul. In Nord-Vest, reprezentantii MApN au trecut pe lista Oradea, Cluj si Satu Mare.
Selectarea unui oras pe fiecare regiune se va face in functie de numarul de solicitanti, de specificul zonei si de cazarmile care nu mai prezinta interes din punct de vedere militar, a precizat lt.col. Nicolae Anghelescu.

Istoria incubarii afacerilor a inceput in America, unde primul Business Incubated Center a fost infiintat la New York in 1952. Douazeci de ani mai tarziu, Marea Britanie a fost prima tara europeana care a avut cel dintai incubatoar de afaceri. Dupa alte doua decenii, in 1992, Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri (CITAf) ia nastere la Bucuresti. Banca Mondiala a acordat 8 milioane de dolari prin Programul National de Redistribuire a Fortei de Munca pentru perioada 2001-2003. MApN a primit 500.000 de dolari din aceasta transa pilot. Ministerul de resort a organizat peste 1.500 de cursuri de calificare-recalificare si tot din acesti bani a infiintat si incubatorul de afaceri din Bucuresti. Imprumutului rambursabil acordat initial ii succeda un altul pentru perioada 2003-2006. Programul "Social Sector Development" va atrage 50 de milioane de dolari la nivel national, din care Apararea va folosi 2 milioane de dolari, cu posibilitatea de extindere pana la 3 milioane de dolari. Din aceasta suma, va organiza cursuri de reconversie profesionala si va construi 7 incubatoare de afaceri: va cheltui aproximativ 700.000 de dolari pe cursurile de calificare-recalificare pentru disponibilizati, iar restul de bani vor fi folosti pentru infiintarea noilor incubatoare. Ministerul de Finante isi pastreaza doar calitatea de garant pentru imprumuturile rambursabile acordate de Banca Mondiala. Ministerul Muncii va fi cel care va gestiona banii, prin Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) si prin agentiile din teritoriu. MApN este unul din beneficiarii acestor fonduri, iar CITAf este cel care se ocupa de gestionarea fondurilor primite pentru incubator. florin.cepraga@zf.ro