• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Afaceri de la zero

Credeam ca toti cultiva castraveti si vamuiesc romani



"Chiar te duci in Bulgaria?" m-au intrebat prietenii atunci cand le-am spus ca voi fi plecata pentru patru zile in aceasta tara. Unii mi-au spus sa am grija sa nu ma plimb singura pe strada si sa ma pregatesc bine pentru ce va urma, pentru ca n-o sa fie prea placut. N-am prea inteles de ce sunt asa de precauti. La momentul respectiv, cam tot ce stiam despre Bulgaria erau ca e o tara de trei ori mai mica decat Romania, ca a devenit o data cu noi membra a NATO si ca are sanse ceva mai mari ca noi sa devina in 2007 membra a Uniunii Europene.



La capatul unui tur de patru zile organizat de Camera de Comert si Industrie Bulgaro-Romana (CCIBR) in nord-estul Bulgariei, am descoperit insa mai multe asemanari decat deosebiri intre noi si vecinii de dincolo de Dunare. Drumurile si orasele lor nu difera cu mult de ale noastre, peisajele sunt la fel de pitoresti: dupa ce am iesit dintr-un Bucuresti aglomerat si plin de gropi si dupa ce am parcurs drumul pana la Giurgiu, soselele bulgaresti, serpuind printre dealurile inverzite, destul de departe de localitati, mi s-au parut chiar mai bune.



Obiectivele turistice par sa fie ceva mai bine exploatate decat la noi. Satul Arbanasi, situat in imprejurimile orasului Veliko Tarnovo, a fost intemeiat in secolul al XIV-lea de 14 boieri bulgari. Arhitectura renascentista si aspectul auster al caselor care par la exterior niste cetati, dar in interior sunt foarte primitoare, precum si cele sapte biserici si doua manastiri, incluse in lista UNESCO pentru mostenire culturala, sunt principalele atractii pentru turisti.



Satul are in momentul de fata 300 de locuitori care traiesc din agroturism. Ici si colo, pe langa gardurile bisericilor si ale caselor vechi sunt expuse stergare, mileuri si fete de masa din macrame, icoane si alte obiecte traditionale. Batranele localnice, asezate pe scaunele mici, lucreaza chiar sub ochii turistilor. Privind cu cata migala ia nastere o fata de masa, cei aproape 50 de euro, cat costa aceasta, nu ti se par o suma asa mare. Daca ai fost impresionat de pictura "Roata vietii" din biserica "Nasterea Domnului" din Arbanasi, poti lua acasa o icoana care infatiseaza aceasta scena, chiar de la poarta bisericii: totul depinde de buzunarul si de abilitatile fiecaruia de a negocia. O icoana mica costa 75 de euro, iar una mai mare, 390 de euro.





Mai curat si mai privatizat



Povestile despre litoralul bulgar mai curat si mai bine exploatat decat cel romanesc incep sa se verifice in statiunea Albena. Ai senzatia ca esti in Mamaia, numai ca, inclusiv in extrasezon (sezonul incepe la 1 mai), e mai curat: nu vezi sticle de plastic pe plaja, iar lalelele iti atrag fara sa vrei privirea. Aflata la 35 de kilometri de Varna, Albena este inconjurata de dealuri, are o plaja de 6 kilometri si o rezervatie naturala numita "Baltata", unde se gasesc specii unice de pasari si de arbori. Statiunea are 43 de hoteluri de doua si trei stele, cu o capacitate de peste 14.900 de paturi.



"Gradul de ocupare a statiunii este, in medie, de 65%, iar in perioada de varf a sezonului este de aproape 100%. In extrasezon, activitatea noastra se bazeaza foarte mult pe organizarea de conferinte, pe tratamente si pe gazduirea de reuniuni sportive", spune Krasimir Stanev, director executiv al complexului Albena. Complexul are opt stadioane, 14 terenuri de tenis, o sala polivalenta si un centru medical. La inceputul anului 2001, Comitetul Olimpic Bulgar a proclamat Albena ca loc ideal de pregatire a sportivilor pentru Jocurile Olimpice de la Atena.



Un bilet de trei zile costa intre 38 de euro si 125 de euro, iar unul de 14 zile costa 300 de euro. In sezon, o camera costa 35 de euro cu mic dejun inclus la un hotel de trei stele si 42 de euro pe zi, cu toate serviciile incluse.



"Din punct de vedere comercial, turistii romani sunt mult mai importanti pentru noi decat cei de la Sofia, pentru ca intre Albena si Bucuresti sunt 300 de kilometri, in timp ce intre Albena si Sofia sunt 500 de kilometri". Dupa cum spune Stanev, relatiile cu Romania au crescut mai mult in ultimii 5 ani, in 2003 Albena gazduind 2.000 de turisti romani. Pentru promovarea in Romania, firma aloca intre 50.000 si 200.000 de euro si spera ca anul acesta numarul romanilor prezenti pe litoralul bulgaresc sa ajunga la 5.000.



In jur de 55% dintre turistii care vin anual in Albena sunt germani, 20% sunt scandinavi, 10% sunt englezi si 8% sunt bulgari. "Am investit anual in jur de 10-20 de milioane de euro, iar in ultimii cinci ani am reconstruit 85% din hoteluri", spune Stanev, care este director de 15 ani si marturiseste ca, in urma cu 30 de ani, cand a debutat in acest domeniu, lucra ca ghid si ducea turisti francezi pe litoralul romanesc, in special in Mamaia.



Stanev considera ca diferentele dintre statiunile romanesti si cele bulgaresti devin vizibile atunci cand vine vorba de efectele privatizarii, de preturi si de preponderenta turistilor straini. "Din cate stiu eu, privatizarea statiunilor romanesti s-a facut mai tarziu, in 2003, jumatate din hotelurile din Mamaia inca nu sunt reconstruite, iar preturile din Romania sunt mai mari decat ale noastre. Peste 70% dintre turistii care vin pe litoralul romanesc sunt romani si numai 30% sunt straini, in timp ce la noi strainii sunt mai multi".



In 2003, compania a realizat o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Firma isi tranzactioneaza actiunile la Bursa de Valori din Sofia. O actiune costa in momentul de fata in jur de 15 euro, fata de 3 euro acum doi ani. "Este cea mai mare firma turistica din Bulgaria; in fiecare an, atat cifra de afaceri, cat si profitul cresc cu 10-15%", spune Stanev.





Produse "undeva la mijloc"



Pentru un roman, sa viziteze o companie bulgareasca mare si sa-i auda "povestea de succes" atrage aproape automat o intoarcere in timp, catre primii ani ai tranzitiei din Romania. Si aici, si acolo, intreprinzatorii care au stiut sa se miste repede detin astazi conglomerate industriale, ajunse "blue chips" la bursa sofiota. Diferenta e ca produsele lor au vizat de la bun inceput piata sud-est-europeana a fostului CAER si nu au pierdut-o nici acum, pentru ca si-au pastrat "felia" de mijloc - consumatorii care nu cumpara nici marfuri chinezesti ieftine, nici articole occidentale scumpe.



Holdingul Ficosota cuprinde, in momentul de fata, 12 companii in care lucreaza peste 800 de persoane. Cele mai mari firme sunt producatoare de aparate electrice si electrocasnice, iar restul au activitati in domeniul financiar, turism, mass-media si servicii. La inceput, in 1990, firma a pornit cu 15 angajati si se ocupa cu importul si comercializarea de aparate electrocasnice. Ulterior, a devenit distribuitor exclusiv pentru Bulgaria al firmei italiene DeLonghi, al marcilor Climaveneta si Kenwood.



"Capitalul social este de aproximativ doua milioane de euro, iar concurentii nostri sunt in principal companii multinationale. Am avut destul de multe probleme in perioada 1996-1997, cand Bulgaria a trecut prin criza economica, dar norocul nostru a fost ca o banca americana a avut incredere in noi. Acum lucram cu toate bancile puternice prezente in Bulgaria. Din 1990 pana acum am investit in jur de 15-20 de milioane de euro in toate companiile noastre", explica Vasili Dimov, vicepresedinte al Ficosota Holding.



In ceea ce priveste aparatele electrocasnice, Ficosota exporta pe pietele din Europa de Est sub marca proprie, Tesy, iar pe pietele din Europa de Vest sub marci straine. "In functie de raportul pret-calitate, produsele noastre se situeaza undeva la mijloc, pe treapta de jos fiind produsele fabricate in China, iar deasupra noastra cele fabricate in tarile din Europa de Vest".



Cu marcile Tesy si DeLonghi, Ficosota Ltd detine peste 30% din piata de electrocasnice din Bulgaria, peste 12% din piata aparatelor de aer conditionat (cu marcile DeLonghi si Climaveneta), iar radiatoarele cu ulei Tesy au o cota de piata de 80%. "Exportam boilere electrice si radiatoare in 33 de tari. In Rusia avem o cota de piata de 12%, in Ungaria de 35%, in Spania de 11%, iar in Romania de 25%", sustine Dimov.



In afara radiatoarelor, pe piata romaneasca au intrat si produse de igiena personala produse de Ficosota Sintez. Firma are deja patru fabrici, doua in Sumen, una in Sofia si una in Ucraina. De la inceputul acestui an a deschis un birou in Romania si in viitorul apropiat vor deschide unul si in Ucraina.



Dupa cum spune Tania Gheorghieva, specialist in marketing al Ficosota Sintez, in ultimii trei ani, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 40% pe an, iar aproape o treime din productie este destinata exportului in tari din Europa Centrala si de Est.





Ati auzit de fratii Bobokov?



A treia companie vizitata a fost Prista Oil, cel mai mare producator de lubrifianti din Bulgaria. Infiintata in 1993 de fratii Bobokov (Atanas si Plamen), unii din cei mai cunoscuti oameni de afaceri din Bulgaria de azi, firma se ocupa pe atunci cu distribuirea si comercializarea de combustibili lichizi. In 1994 a inceput sa produca uleiuri de motor, iar in momentul de fata, fabrica de la Ruse, cu o capacitate de productie de peste 80.000 de tone/anual, produce peste 150 de sortimente de lubrifianti.



"Multe dintre produsele cu marca Prista se bucura de o primire exceptionala din partea unor firme ca Mercedes Benz, Volkswagen, MAN, Porsche, Volvo. Am obtinut deja certificatul ISO 9001", declara Valentin Trifonov, directorul executiv al companiei. El spune ca produsele companiei sunt exportate si in Romania, unde detin 11% din piata, dar si in Macedonia, Iugoslavia, Moldova, Ucraina, Ungaria, Turcia, Grecia, Bosnia-Hertegovina.



In 1999, Prista Oil a cumparat fabrica de acumulatori de pornire cu electrolit lichid Montbat, detinuta anterior de statul bulgar, iar in aprilie 2000, Texaco Global Products a achizitionat un sfert din actiunile companiei. In 2003, fabrica de la Ruse a realizat o cifra de afaceri de 400 de milioane de euro si un profit net de 50 de milioane de euro, afirma Trifonov.





Specificul reclamelor bulgaresti



Cel mai mare producator de lacuri si vopsele din Bulgaria este Orgachim, fondat acum o suta de ani. Societatea este unicul producator de anhidrida ftalica din tara si unul dintre marii producatori de plastificatori si rasini alchidice. Din 1998, actionar al companiei a devenit firma romaneasca Policolor, care detine 51% din actiuni, pentru care a platit 8,9 milioane de dolari. In momentul de fata, Orgachim are in jur de 500 de angajati, iar 30% din productie este destinata pietei de consum, iar restul acopera piata industriala.



Actiunile firmei se tranzactioneaza la Bursa de Valori din Sofia, iar la Ruse compania are doua platforme de productie. Diana Gherghieva, marketing manager al firmei, spune ca nu exista diferente intre cererea de pe piata romaneasca si cea bulgareasca. Pe ambele piete, clientii doresc cea mai ieftina vopsea, dar la cea mai buna calitate. "Cred ca diferenta consta din modul cum se face publicitate la vopsea. In Romania, reclama este axata pe calitatile unui produs - cat de bine acopera, cat este de alba. Pe piata bulgareasca, reclama este mai emotionala - ce usor si ce placere este sa lucrezi cu aceasta vopsea".



Din totalul productiei, 41% este pentru piata locala si 59% pentru export, care inseamna in jur de 15 milioane de euro. Jumatate din produsele exportate se duc catre Rusia, 20% catre Romania, iar restul catre Turcia, Macedonia. In momentul de fata, firma incerca sa intre pe piata franceza. "In 2003 am avut o cifra de afaceri de 25 de milioane de euro si am ajuns sa avem zece marci comerciale recunoscute", declara Diana Gheorghieva.



Membrii Camerei de Comert si Industrie Bulgaro-Romane au hotarat, la adunarea anuala de luna trecuta de la Lipnic, sa adreseze cate o scrisoare lui Adrian Nastase, prim-ministrul Romaniei si omologului sau bulgar, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, in care sa le solicite sprijinul pentru eliminarea taxelor care trebuie platite la punctele de frontiera dintre cele doua tari. "Problema taxelor este mai veche, iar de rezolvarea ei depinde cresterea schimburilor de afaceri, culturale si turistice dintre Romania si Bulgaria", a explicat presedintele CCIBR, Plamen Bobokov. Taxele pe care romanii si bulgarii le platesc la punctele de trecere a frontierei au fost majorate ultima data la 1 aprilie 2004. Suma totala pe care un roman o plateste atunci cand trece din Romania in Bulgaria si calatoreste cu autoturismul este de 45 de euro si include taxa de trecere a podului, taxa de tranzit prin Giurgiu si taxa ecologica. Pentru cei care conduc masini de transport de marfa, taxa este mai mare. De exemplu, la intrarea in Romania, taxa de tranzit pentru un automobil este de 387.000 lei, pentru un autocar - 1.895.000 lei, iar pentru o masina de transport marfa (peste 7.500 kg) - 694.000 lei. Cand vii din Bulgaria in Romania, taxa de trecere a podului costa 6 euro (11 leva), taxa de tranzit prin Giurgiu - 380.000 lei dus-intors, iar din Romania in Bulgaria, taxa de trecere a podului este de 6 euro, taxa ecologica - 300.000 lei, iar taxa de tranzit - 380.000 lei. diana.sava@zf.ro

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743